Brandul de apă minerală naturală Dorna a instalat anul acesta, pe cinci râuri din România, sisteme de curăţare care captează deşeurile din apă, prin care au fost colectate circa 700 de kilograme de deşeuri din plastic
Această iniţiativă a vizat, în faza pilot, râurile Ialomiţa şi Dâmboviţa, după care a mers mai departe, în faza a doua, şi către râurile Argeş, Jiu şi Mureş. @ Deşeurile acumulate de fiecare dispozitiv vor fi ulterior trimise la staţia de sortare şi apoi redirecţionate către fabricile de reciclare, pentru a fi transformate în materiale noi.
Dorna, brandul de apă minerală naturală ce face parte din portofoliul gigantului din domeniul băuturilor răcoritoare Coca-Cola, a instalat pe parcursul acestui an, cinci sisteme de curăţare pe câteva dintre cele mai importante râuri din România, iar astfel au fost colectate aproximativ 700 de kilograme de deşeuri aflate în apă.
Campania de curăţare, iniţiată în parteneriat cu Administraţia Naţională Apele Române şi dezvoltată cu suportul organizaţiei non-guvernamentale CSR Nest, s-a desfăşurat etapizat şi a vizat, în faza pilot, râurile Ialomiţa şi Dâmboviţa, după care a mers mai departe, în faza a doua, şi către râurile Argeş, Jiu şi Mureş.
„Am colectat aproximativ 700 de kilomgrame de deşeuri în faza pilot a proiectului în decurs de şase luni. Campania de curăţare a râurilor şi iniţiativa Apa care are grijă de Ape ne-au adus cu un pas mai aproape de un mediu înconjurător mai curat. Lupta pentru natură este însă o muncă de echipă, de aceea sperăm să inspirăm cât mai mulţi oameni să ni se alăture şi să participe la această schimbare în bine, să colecteze separat, să recicleze şi să adopte un comportament responsabil faţă de ce ne înconjoară”, a spus Iuliana Nedelcu, marketing director în cadrul Coca-Cola România, în timpul unei conferinţe de presă.
Sistemele de colectare sunt de două tipuri - capcane plutitoare, de tip Litter Trap sau dispozitive din material plutitor HDPE, de tip Log Boom.
Aceste dispozitive sunt capabile să capteze gunoiul de la suprafaţa apei până la adâncimea de un metru sub apă şi, la rândul lor, sunt construite din plastic colectat de pe ape şi reciclat ulterior.
Totodată, ele reprezintă o soluţie simplificată şi adaptată la specificul geografic şi hidrologic (debit, lăţime, adâncime, rezistenţa malurilor) al râurilor, astfel încât dispozitivele să funcţioneze în condiţii optime şi la capacitate maximă.
Sistemul de colectare este format dintr-o barieră montată la suprafaţa apei, stabilă şi rezistentă, compusă din două braţe plutitoare, care opresc deşeurile din a-şi continua drumul mai departe pe râu.
„Prin acest proiect, închidem cercul intervenţiilor pentru un mediu mai curat, acoperind, pe lângă componentele de colectare separată a deşeurilor, de creştere a suprafeţelor împădurite şi de dezvoltare urbană sustenabilă şi componenta de păstrare a apelor mai curate”, a spus Sergiu Sebeşi, preşedinte al asociaţiei.
Montarea dispozitivelor de colectare a deşeurilor de pe râuri, mai adaugă acesta, a presupus şi presupune în continuare un proces de durată în care sunt implicate autorităţi locale, instituţii guvernamentale, operatori de stabilitate şi echipa tehnică de montaj.
Cea mai importantă componentă în implementarea acestei iniţiative, consideră el, a fost aceea de a identifica exact punctele corecte de pe râuri, astfel încât aceste dispozitive să funcţioneze în condiţii cât mai bune.
Toate cele cinci sisteme de curăţare funcţionează şi colectează astăzi deşeurile plutitoare de pe râurile pe care au fost instalate, iar prezenţa lor nu afectează flora şi fauna sălbatică.
Deşeurile acumulate de fiecare dispozitiv vor fi ulterior trimise la staţia de sortare şi apoi redirecţionate către fabricile de reciclare pentru a fi transformate în materiale noi.
Următorul pas, mai spune Sergiu Sebeşi, este montarea de camere video pentru supravegherea tuturor acestor sisteme, astfel încât să se eficientizeze întregul proces.
„Am ajuns la concluzia că deşi an de an facem eforturi din ce în ce mai mari şi din ce în ce mai costisitoare pentru curăţarea apelor, ele sunt în continuare pline de deşeuri. Din acest motiv am spus da acestei iniţiative. Sperăm să avem rezultate cât mai bune, mai ales în primăvară, când vom avea debite crescute”, a subliniat Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române.
Oiectivul principal al brandului Dorna, după cum spun reprezentanţii acestuia, este ca până în 2030 să se recupereze o cantitate de ambalaje egală cu cea pusă piaţă.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro