Cu doar o lună rămasă până când britanicii vor vota viitorul Marii Britanii în UE, Banca Angliei deja a avertizat în repetate rânduri asupra incertitudinilor care afectează creşterea. Iar efectele acestor incertitudini se văd în rezultatele economice: unul dintre cele mai afectate sectoare din economie a fost cel al serviciilor, pe care Marea Britanie se bazează puternic. Totuşi, nu este singurul afectat în primele trei luni de incertitudine politică şi de frică de Brexit. Producţia industrială, industria prelucrătoare, chiar şi comerţul au raportat în primul trimestru date sub aşteptări.

În vreme ce taberele pro şi contra încearcă să câştige tot mai mulţi simpatizanţi pe plan intern, analiştii din afara regatului prezintă scenarii care par să aibă un singur lucru în comun: niciunul nu se termină bine pentru britanici.

Părăsirea Uniunii Europene ar putea obliga Marea Britanie să se împrumute zeci de miliarde de lire, crescând astfel datoria publică a ţării şi forţând ministrul de finanţe să extindă măsurile de austeritate în deceniul următor. În loc să se întoarcă la surplus în 2019-2020, după cum este planificat în prezent, Marea Britanie ar putea avea un deficit bugetar de aproximativ 30 de miliarde de lire dacă britanicii votează pentru Brexit luna viitoare, potrivit celor de la Bloomberg. „Atingerea echilibrului bugetar în cazul unui Brexit ar putea însemna extinderea măsurilor de austeritate pentru încă doi ani faţă de cât era planificat“, a spus Paul Johnson, directorul Institutului de Studii Fiscale (IFS) din Anglia.

Premierul britanic, David Cameron, a avertizat în mod constant că părăsirea Uniunii Europene nu este răspunsul corect la problemele Marii Britanii, dar a precizat că va face totul pentru a funcţiona dacă alegătorii decid ieşirea din UE, menţionând că nu va demisiona în cazul unui vot pro-Brexit.  „Recomandarea mea este clară. Eu cred că Marea Britanie va fi mai sigură, mai puternică şi mai bună într-o Uniune Europeană reformată“, a declarat Cameron. „Părăsirea Europei ne va ameninţa economia şi securitatea naţională“.

Reprezentanţii FMI s-au arătat, la rândul lor, îngrijoraţi de consecinţe: „Nu ştim cum va arăta situaţia în cazul unui Brexit, dar FMI analizează consecinţele economice pentru UE şi Marea Britanie în cazul unui astfel de eveniment“, a spus Enrica Detragiache, assistant director la FMI Europa. Ea a adăugat că este important ca politicienii să fie pregătiţi să reacţioneze în cazul în care Marea Britanie decide să părăsească Uniunea Europeană, pentru că aceasta ar arunca pieţele într-o perioadă de volatilitate şi incertitudine. „Ceea ce pot să spun este că situaţia trebuie să fie gestionată şi ţinută sub control.“

Susţinătorii Brexitului se confruntă, astfel, cu o mare problemă: ca o coaliţie independentă ai cărei membri nu se pot pune de acord decât asupra nevoii de autoguvernare, ei nu reuşesc să prezinte publicului un plan macroeconomic solid pentru anii ce vor urma ieşirii din Uniune. Iar acest lucru s-a dovedit a fi extrem de important mai ales pentru mai multe segmente de votanţi, precum cei înstăriţi, cei din clasa de mijloc sau cei conservatori din Londra şi zonele urbane mari; chiar şi cei mai vocali susţinători ai ieşirii din UE încep să se întrebe dacă nu cumva există un sâmbure de adevăr în mesajul aproape disperat al celor care refuză ideea de Brexit.

 Allister Heath, jurnalist britanic şi susţinător al ieşirii din zona euro, acceptă că strategia pro-Brexit este una greşită, dar insistă că lucrurile se pot schimba: „Chiar dacă argumentele lor sunt de multe ori greşite, nu înseamnă că ele pot fi ignorate“, scrie jurnalistul de la Telegraph. „Este extrem de important ca raţiunile economice să fie descrise într-un mod mai viguros. Demonstraţia trebuie împărţită în două segmente: descrierea UE ca o formă de distrugere a locurilor de muncă ce nu are nicio şansă în faţa unei lumi aflate într‑un permanent proces de globalizare şi trasarea unei strategii clare de ieşire din Uniune, ce trebuie să arate cum ne vom menţine deschiderea faţă de restul lumii. Mesajul trebuie să fie clar: ne va fi mai bine atunci când vine vorba de slujbe, salarii şi creştere. Costul ieşirii va fi mai mic decât beneficiile, iar acest lucru va deveni evident în câţiva ani.“

Un argument pe care îl invocă Heath şi cei pro-Brexit este cel al accesului pe piaţa europeană, despre care analiştii spun că va deveni limitat odată cu ieşirea Marii Britanii din UE. Însă lucrurile nu stau chiar aşa, explică tabăra anti-UE, care se referă la Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), organizaţie interstatală ce operează în paralel cu Uniunea Europeană. Cei patru membri actuali - Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia - participă pe piaţa unică europeană. Marea Britanie a fost membru al EFTA până în 1973, atunci când a ieşit din organizaţie pentru a intra în Uniunea Europeană; cei care susţin Brexitul prezintă EFTA ca un mod de opera în Europa cu un regim de taxe preferenţial.

Cei de la EFTA, însă, nu au un scenariu prea optimist în ceea ce priveşte viitorul Regatului dacă Brexit-ul devine realitate. Astfel, potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an, PIB-ul real al Marii Britanii ar fi mai mic cu 3% în cazul trecerii de la UE la EFTA; situaţia s-ar îndrepta abia în anul 2035.