♦ Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat ieri organizarea unui referendum local, la iniţiativa primarului general, în care bucureştenii vor răspunde la trei întrebări, două din acestea fiind cruciale: cine are pe mână banii şi cine eliberază autorizaţiile de constuire în Capitală.

Referendumul aprobat ieri de CGMB, cu o largă majoritate a con­sili­erilor, va avea loc pe 24 noiembrie, o dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Aşadar, bucureştenii vor răspunde dacă sunt de acord sau nu ca primarul general al municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului, dar şi dacă sunt de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector, a veniturilor din taxe şi impozite să fie aprobată de CGMB şi banii să nu mai meargă automat la sectoare.

A treia întrebare este mai degrabă lipsită de miză.

Problema autorizaţiilor de constuire eliberate de către cine – primarul general sau primarii de sectoare - ţine din vremuri vechi. După alegerile din 2000, Adrian Năstase (PSD) a ajuns prim-ministru, iar Traian Băsescu (PD) primar general al Bucureştiului. Adrian Năstase a cumpărat (prin intermediul firmei sale de avocatură) un teren în Strada Zambaccian şi voia să construiască acolo un imobil, dar Băsescu nu-i dădea autorizaţie de construire, acuzând o afacere ilegală. Primarul general emitea atunci autorizaţiile de constuire pentru întreg Bucureştiul. Supărat, Năstase a modificat legea şi i-a luat lui Băsescu prerogativa emiterii autorizaţiilor de construire care a fost transferată la primarii de sector. Năstase şi-a constuit imobilul, dar „Afacerea Zambaccian”, cum a fost numită de presă la vremea respectivă, avea să-l trimită pe Adrian Năstase, zece ani mai târziu, la închisoare.

Scandalul a reizbucnit curând când primarul sectorului 4, Daniel Băluţă, a început reabilitarea planşeului de sub Piaţa Unirii fără să aibă toate avizele cerute de primarul general şi cu o autorizaţie de la sectorul 3. Or, zona este în administrarea primăriei generale, iar primarul general s-a supărat: construieşti pe terenul meu fără să mă întrebi? De aici a plecat ideea referendumului aprobat ieri de consilierii municipali.

Cel de-al doilea punct este la fel de spinos: primăriile de sector au mai mulţi bani la un loc decât primăria generală, dar mult mai puţine responsabilităţi, de aceea le rămân bani pentru târguri şi petreceri. În 2024, aşa cum au fost aprobate bugetele la început de an, primăriile de sector au împreună venituri de 14,5 mld. lei, faţă de 7,8 mld. lei, primăria generală. Dar în sarcina Primăriei generale cade nu doar întreţinerea marilor bulevarde, schim­batul conductelor magistrale, ci şi subvenţiile masive pentru căldură şi transport de care beneficiază locuitorii Bucureştiului. Din bugetul de 7,8 mld. lei, subvenţiile înseamnă în acest an 2,2 mld. lei, adică aproape 30% din total venituri. Şi primarul general care nu are venituri din taxe locale spune: pai voi strângeţi taxe şi impozite, iar eu strâng praful după tobă şi tot eu sunt criticat când în case este frig, pentru că n-am bani să schimb ţevile? Haide atunci să vedem ce spun oamenii – aceasta este esenţa celei de-a doua întrebări la referendum.

Cea de-a treia întrebare a fost introdusă de PSD şi nu are o miză, pentru că aproape sigur toată lumea va fi de acord cu combaterea consumului de droguri.

După decizia de ieri a CGMB, proiectul de hotărâre adoptat merge la Prefectură. Prefectul înştiinţează Ministerul de Interne care, mai departe înştiinţează AEP şi se constituie un Birou Electoral Muni­cipal care va gestiona desfăşurarea acestui referendum. Există posi­bilitatea comasării referendumului cu primul tur al prezidenţialelor (este nevoie de o lege în Parlament.) Dacă se întâmplă asta, nu va mai fi nevoie de Biroul Electoral Municipal, el va fi acelaşi cu Biroul Electoral Municipal de la alegerile prezidenţiale şi, după cum spune primarul general, “vom avea în fiecare secţie de votare o singură comisie şi mai multe buletine de vot, turul întâi pentru alegerile prezidenţiale şi aceste trei buletine de vot pentru referendum nostru local”.

Dacă nu se întâmplă lucrul ăsta, primarii de sector va trebui să găsească săli diferite pentru referendum.

Mai departe?

Nicuşor Dan: „Dacă trece referendumul cu privire la taxele şi impozitele locale, în momentul în care Parlamentul va vota la sfârşitul lui 2024 sau cel mai probabil, la începutul anului 2025, bugetul de stat pe anul 2025, va exista un articol acolo despre împărţirea cotei pe impozitul pe venit al bucureştenilor între primăria generală şi primăriile de sector, aşa cum există în fiecare an.

Şi atunci eu cred că Parlamentul va ţine cont de referendumul pe care noi tocmai l-am desfăşurat. Dacă vorbim de competenţa de emitere a autorizaţiilor de construire, atunci probabil că trebuie să aşteptăm sesiunea parlamentară care începe la 01/02/2025”.

În final, Parlamentul decide dacă aprobă în legislaţie aceste modificări sau nu le aprobă.

Întrebările referendumului

► Sunteţi de acord ca primarul general al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?

► Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria municipiului Bucureşti şi primăriile de sector, a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni, să fie aprobată de către Consiliul General al municipiului Bucureşti?

► Sunteţi de acord ca Primăria Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?