Locul şase în topul localităţilor care atrag turişti este ocupat de Mangalia, cu aproape 214.000 de persoane, urmată de Sinaia (197.000 de turişti), Predeal (148.000), Târgu Mureş (147.000), Arad (144.000), Cluj-Napoca (121.000) şi Eforie (117.380), potrivit datelor transmise MEDIAFAX de către Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

Topul ANT a ţinut cont de înnoptările în structurile de cazare, şi nu face diferenţa între cei veniţi special să petreacă o vacanţă, oamenii de afaceri care călătoresc în interes de serviciu sau persoanele ajunse cu diverse probleme într-un oraş şi cazate la hotel. De altfel, întreaga statistică românească nu face diferenţa între aceste segmente, încadrându-le împreună la categoria "turişti".

Astfel, în 2013 s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din România 7,94 milioane de persoane, dintre care 6,22 milioane de români şi 1,7 milioane de străini. Cu un an în urmă au fost înregistraţi 7,68 milioane de turişti (6 milioane de români şi 1,65 milioane de străini).

Cei mai mulţi turişti au ajuns anul trecut nu la mare sau la munte, ci în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (aproape 4 milioane de persoane, în uşoară creştere faţă de 2012). În staţiunile din zona montană au fost 1,24 milioane de turişti, în creştere cu 10%, pe litoral (fără oraşul Constanţa), 728.748, în scădere cu aproape 10% comparativ cu anul 2012, iar în staţiunile balneare au ajuns 678.000 de turişti. Zona Deltei Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, a atras 80.000 de turişti, cu 10% mai puţin decât în 2012, conform datelor ANT.

Cei mai mulţi turişti străini ajung în România din Germania (228.000), Italia (180.000), Franţa (118.000), Ungaria (99.000), Israel (96.000), Marea Britanie (92.000), SUA (91.000) şi Spania (66.000). Din Polonia vin 64.000 de turişti, din Austria - 58.000, din Olanda - 47.000, din Bulgaria - 43.000, din Grecia - 39.000 şi din Turcia - 38.000.

Potrivit ANT, există mai multe destinaţii turistice din România care pot pătrunde în top. Printre acestea, în funcţie şi de o serie de factori conjuncturali, dar şi de promovare, sunt oraşele Alba Iulia, Arad, Iaşi, Craiova sau Târgovişte, staţiunile turistice (inclusiv pentru turismul de sănătate) Geoagiu, Slănic Moldova, Vatra Dornei etc. Acestora li se vor adăuga destinaţiile incluse în spaţiul rural montan al Carpaţilor recunoscute prin patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi Biertan sau Viscri, sau spaţiul rural al Deltei Dunării.

Alte zone care pot creşte din punct de vedere al circulaţiei turistice sunt, în opinia reprezentanţilor ANT, Valea Jiului (cu componenta de turism activ din bazinul Petroşani, respectiv turism cultural din regiunea Târgu Jiu), Banatul Montan (în mod deosebit destinaţiile turistice ale Judeţului Caraş Severin, recunoscute prin patrimoniul natural), destinaţiile de pa valea Arieşului, Valea Bistriţei (în mod special regiunea cuprinsă între Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ etc.)

Lor li se pot adăuga destinaţiile amplasate pe cursul Dunării, mai ales în segmentul cuprinse între intrarea Dunării în ţară şi portul turistic cultural Cetate, respectiv Călăraşi şi Tulcea.