Bucureştiul, Braşovul, Iaşiul şi Craiova sunt oraşele din România care au fost clasate în anii trecuţi ca oraşe de categoria a doua din punctul de vedere al calităţii aerului, ceea ce înseamnă că nivelul maxim admis de poluare a fost depăşit de mai mult de 35 de ori pe an, potrivit Gărzii de Mediu.

Cu excepţia Capitalei, celelalte municipii şi-au îmbunătăţit calitatea aerului prin implementarea unui plan conceput în acest sens. Bucureştiul însă a rămas la urmă, scrie Ziarul Financiar.

„Doar Bucureştiul se află în procedură de infringement, principalele cauze ale poluării aici fiind traficul (în proporţie de 58%), încălzirea rezidenţială (27%), activitatea industrială (13%). Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) cuprindea mai multe măsuri care trebuia să fie implementate în perioada 2018-2022, dar în 2020 Primăria Capitalei a sistat investiţiile, iar măsurile nu au fost duse la îndeplinire“, spune Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii de Mediu.

Un nou plan integrat de calitate a aerului nu a fost întocmit nici până astăzi, aşa că Bucureştiul îşi continuă existenţa cu procedura de infringement, în vreme ce cetăţenii sunt tot mai afectaţi de gradul ridicat de poluare.

„Garda de Mediu va sancţiona şi va impune să se ducă la îndeplinire măsurile asumate, altfel lucrurile se vor agrava. Până acum, România a primit doar avertismente de la Uniunea Europeană”.

Bucureştiul are opt staţii care monitorizează - teoretic - cât de poluat este aerul din oraş. În realitate însă, şapte din aceste staţii nu funcţionează de mai multe luni, potrivit unei analize ZF pe baza datelor de pe platforma Ministerului Mediului. Lipsa datelor a adus României la începutul lunii iunie 2023 un avertisment din partea Comisiei Europene, aşa că acum este nevoie de măsuri pentru a regla nefuncţionalităţile.

„O problemă mare sunt arderile de deşeuri. Problema mai mare nu este cine generează aceste arderi, ci cine alimentează aceste persoane cu deşeuri”, mai spune Andrei Corlan.

Printre măsurile propuse în Planul Integrat de Calitate a Aerului, se regăsesc achiziţia de autobuze electrice, tramvaie, troleibuze noi, semaforizare inteligentă, construirea de piste pentru biciclete, spălarea carosabilului, încălzire rezidenţială, lucrări de infrastructură majoră autostrada 0, centura municipiului Bucureşti, pasaje, poduri, lărgire intersecţii, lărgire bulevarde, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi.

România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mult mai slab decât statele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Poluarea este un factor major care poate influenţa sănătatea populaţiei, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calităţii slabe a aerului.