Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative care asigură guvernarea.

Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative PNL-PSD care asigură guvernarea.

Marcel Ciolacu a evitat să vina la Palatul Victoria când a început greva profesorilor pentru a nu deconta electoral acest protest fară precedent în ultimele două decenii, dar nu mai poate să fugă acum.

El va prelua o situaţie extrem de tensionată a bugetului unde minusul la încasări începe să atârne greu şi economia, care dincolo de cifrele bune afisate pana acum, în spate dă semne de răcire.

1. Consumul dă semne vizibile de scădere – în aprilie comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,2% faţă de luna martie, o cifră îngrijorătoare şi cu 1% faţă de aprilie 2022. Analiştii remarcă că acest rezultat din aprilie este cel mai prost din ultimii 3 ani şi nu anunţă lucruri deloc bune.

https://www.zf.ro/zf-24/banca-transilvania-estimeaza-crestere-consumului-2-9-2023-4-8-2024-21926561

2. Inflaţia de abia acum începe să muşte – deşi este în scădere de la 16% la 11%, inflaţia începe de abia acum să se simtă în achizitiile făcute de consumatori. Chiar dacă inflaţia va scădea la 7% la finalul anului, cât estimează BNR, această scădere nu cred că va impulsiona creştere consumului, ci dimpotrivă. Pe piaţă se manifestă fenomenul de shrinkflaţie, respectiv scăderea volumului de achiziţie pe fondul menţinerii preţurilor. Companiile reduc gramajul din produse că să nu mai crească preţurile, ceea ce în final se vede în volumul vândut.

3. Industria – principala componentă din formarea PIB –  este pe minus şi sunt slabe şanse să intre pe plus în acest an dacă recesiunea în care a intrat Germania se va menţine iar economia europeană va începe să se răcească. Deja companiile din industrie care activează în România, în special multinaţionalele, resimt scăderea comenzilor din vest.

4. Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată se reduc - Vânzările de electrocasnice, vânzările de mobilă, sunt în scădere iar acest lucru începe să se simtă. Multe companii şi mulţi producători din domeniu au crezut că această scădere care se manifestă de la începutul anului este temporară iar vânzările îşi vor reveni dupa Paşte, ceea ce nu se întâmplă. Consumatorii nu prea vor să aloce sume mari de bani, pentru că bugetele lor sunt deja strânse şi nu stiu cum vor evolua lucrurile în viitor, mai ales în privinţa veniturilor.

5. Investiţiile în logistică încep să se mai tempereze – după creşterea susţinută din ultimii ani, investiţiile în logistică făcute pentru companiile din producţie şi pentru companiile din e-commerce au început să se mai reducă sau mai precis au intrat pe hold pentru că clienţii nu mai sunt aşa euforici.

6. Creşterea e-commerce-ului scade – în pandemie e-commerce-ul a explodat, având rate de creştere de două cifre. A fost un an de vis pentru cei care operează în acest sector, atât reţele de e-commerce, cât şi clienţii lor. Odată cu apariţia inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare, vânzările din e-commerce s-au  mai temperat şi creşterea scade de la două cifre la o singură cifră, iar unii retaileri din eşalonul de mijloc şi din eşalonul de jos chiar au intrat pe minus.

7. Construcţiile rezidenţiale şi tranzacţiile imobiliare scad – piaţa de construcţii rezidenţiale scade evident, numărul de proiecte noi se reduce din motive de autorizaţie dar şi de scădere a vânzărilor.  Un proiect imobiliar implică sume mari de bani şi un ciclu de fabricaţie şi vânzare de la minim 2 ani până la 4 ani. Pentru că vremurile sunt tulburi, pentru că dobânzile sunt mari, o parte dintre clienţi nu prea mai vor să se înhame la achiziţia unui apartament.

8. Vânzările de credite imobiliare/ ipotecare şi de consum scad – inflaţia, dobânzile mari, scăderea puterii de cumpărare, neîncadrarea în criteriile de obţinere a unui credit ipotecar, au determinat o scădere vizibilă a vânzărilor de credite noi pe acest segment. Băncile vor să de credite, au lichiditate suficientă dar cerere a scăzut. Iar acest lucru afectează economia, mai mult decât ne dăm noi seama. Un nou apartament înseamnă pe lanţ vânzarea de materiale de construcţii, munca şi plata salariilor, vânzarea de electrocasnice şi mobilă, etc.  

9. Agricultura – deşi 2023 pare să fie un an agricol mai bun decât 2022, mulţi fermieri, multe companii din domeniu sunt blocate cu stocurile de anul trecut pentru că nu şi-au vândut recolta la timp. Fie au aşteptat un preţ mai mare, fie nu au avut loc ţn Portul Constanţa de cereale ucrainene. Acum vine recolta pe 2023 care va fi mai mare, cu pretui mai mici. Multi fermieri au în spate credite bancare, au în spate imputuri achiziţionate anul trecut la preţuri mari, iar preţul cerealelor de anul acesta va fi mai mic decât costul lor de producţie. Guvernul se confruntă cu un scandal mare în agricultură din cauza situaţiei cerealelor ucrainene care au invadat Portul Constanţa şi au scos fermierii români din dane. România nu poate consuma toată recolta care se anunţă, iar întrebarea tuturor este unde îşi vor vinde marfa şi la ce preţ.

10. Industria  IT – motorul creşterii economice în ultimii ani, în special în pandemie, începe să se răcească. Din America vine un vânt siberian în acest sector care începe să apară şi la noi. Angajările în IT s-au mai temperat pentru ca au scăzut comenzile din afară iar companiile nu mai aruncă cu bani în IT-işti. Această piaţă care a ajuns la 8,3% din PIB s-ar putea să nu mai poată să susţină creşterea economică, vânzările de apartamente noi, vânzările de maşini, vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată - laptopuri, calculatoare, televizoare. Deja sunt companii de la noi din IT, care acum un an nu ştiau cum să le mai intre în graţii IT-iştilor prin salarii în creştere , facilităţi de tot felul, iar acum încep să facă ajustări de personal.

11. Salariile îşi vor încetini creşterea – în ultimul deceniu, creştere salariilor a susţinut consumul şi economia, dar acum acest motor începe  să se răcească. Companiile nu pot acoperi inflaţia, aşa că creşterile salariale se reduc vizibil. Deja sunt situaţii în care dacă îţi menţii jobul este cea mai bună variantă. De o majorare salarială ca să acopere inflaţia nici nu mai poate fi vorba. Aşa că bugetele famiilor devin din ce în ce mai strânse iar acest lucru se vede în piaţă.

12. PNRR-ul este în aer – celebrul program de finanţare a economiei cu banii de la UE – 29 de miliarde de euro, este în aer, nimeni nu mai ştie stadiul condiţiilor de îndeplinit, toată lumea fuge de acest program. Cea mai bună dovada sunt discuţiile legate de rotativa guvernamentală unde Ministerul Fondurilor Europene, care gestionează acest proiect plus banii europeni, este pasat de la un partid la altul. PNL, PSD, UDMR se bat pe Ministerul Transporturilor şi pe Ministerul Dezvoltării, acolo unde sunt banii de la buget, acolo unde este hrana pentru gurile lacome ale clienţilor de partid. La Ministerul Fondurilor Europene se fac hârtii, se fac proiecte, dar banii sunt la alţii. România a atras până acum vreo 6 miliarde de euro, bani care stau degeaba, având în vedere că s-au absorbit numai 422 de milioane de euro.

13. Bugetul este în aer – pentru că scăderea consumului este evidentă, statul a încasat mai puţini bani faţă de program, deficitul pe tot anul fiind estimat la 20 de miliarde de lei. Situaţia nu are cum să fie mai bună pentru ca economia este în pierdere de viteză, pentru că bugetele românilor sunt tot mai strânse, pentru că nu sunt absorbiţi banii din PNRR şi din fondurile europene, pentru că cei care asigură guvernarea sunt numai buni de dat din gură, liderul din acest domeniu fiind Marcel Ciolacu. Daca viitorul guvern Ciolacu va opera majorări de taxe şi impozite, acest lucru va accelera intrarea României in recesiune. De aceea, Marcel Ciolacu nu prea vrea să vină la Palatul Victoria, pentru ca va deconta politic tot ce va urma.

Marcel Ciolacu moşteneşte o economie în pierdere de viteza, iar dacă nu vine repede cu câteva măsuri care să întoarcă acest trend, finalul de an va fi extrem de tensionat.

Scăderea inflaţiei nu va ajuta guvernul, dobânzile nu vor scădea aşa de repede şi nu pot fi un imbold economic, iar tensiunile interne şi externe nu au cum să se calmeze. După profesori, urmează să iasă în stradă SANITAS-ul, se pregătesc cei din industria feroviară, iar nimeni din aparatul guvernamental nu prea are chef de muncă şi mai ales de decontat toate deciziile politice şi economice proaste.

AUR este în creştere, iar dacă trendul actual se menţine, acest partid apărut de nicăieri care preia foarte multe nemulţumiri ale oamenilor, se va bate cu PSD la alegerile de anul viitor pentru poziţia numărul 1. PNL, sfâşiat intern de patru grupări care nu ştiu pentru ce se bat, se va chinui mult în alegeri şi va deveni o piatră de moară din punct de vedere politic.

Aşa că lui Marcel Ciolacu îi revine misiunea să vină cu ceva concret pe masă din punct de vedere economic, care să mişte economia rapid. În caz contrar ne paşte recesiunea pe toţi şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere politic.