Omul de afaceri clujean Gabriel Cirlig a transformat firma Jolidon intr-una din putinele companii romanesti ce aspira la statutul de multinationala. Cum a ajuns o firma din Cluj care a pornit cu doar doi oameni sa aiba azi magazine la Milano si produse pe catwalk-urile de la Paris?

Intrat in afaceri in primii ani dupa Revolutie, pe cand avea 24 de ani, Gabriel Cirlig a adunat o parte din banii cu care a construit Jolidon din deplasarile externe pe care le facea cu un ansamblu de dansuri populare. Iar la ideea de a produce lenjerie intima a ajuns dupa ce a renuntat la o alta idee a sa de business - o casa de discuri. Dupa 15 ani, firma pe care o detine a ajuns sa aiba filiale in Ungaria, Franta si Italia, vanzari de 40 mil. euro si un portofoliu de sase branduri, din care cinci cu notorietate internationala.

In timp ce majoritatea firmelor romanesti de textile au incercat mai degraba sa se concentreze pe piata autohtona, Jolidon si-a bazat tinta de crestere pe extinderea afacerii dincolo de granitele tarii. La inceput insa, extinderea nu a avut loc prin achizitii ale unor companii straine, ci prin deschiderea de reprezentante. "Cresterea exporturilor ne-a impins de fapt sa trecem la investitii in afara tarii", explica Gabriel Cirlig, fondatorul companiei. Startul a fost dat in 2000, odata cu infiintarea la Budapesta a Jolidon Hungary Kft. Un an mai tarziu clujenii si-au deschis filiala in Milano, iar din 2003 au reprezentanta si la Paris. Iar cele doua orase nu au fost suficiente pentru antreprenorul roman care, doi ani mai tarziu, a deschis in Franta un al doilea sediu, la Lyon.

Privita in ansamblu, piata textilelor, estimata la 9,5 miliarde de euro, se imparte in doua categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn, de departe majoritari, si cei care incearca sa iasa de sub tutela lohn-ului, incepand sa lucreze in paralel la colectii proprii si sa-si promoveze propriile marci, lansate de ei sau cumparate, asa cum au facut clujenii de la Jolidon sau compania ID Sarrieri, aflata sub conducerea Iuliei Dobrin.

"Pentru un jucator care vrea sa obtina o cota importanta din piata nu e usor sa accelereze ritmul de unul singur. Ca sa crestem mai repede, noi ne-am concentrat pe achizitii", spune Cirlig. Cu argumentul ca pe o piata in care marfurile romanesti sunt in concurenta directa cu brandurile internationale nu poti decât sa preiei alti competitori sau vei fi preluat in cele din urma, in 2004 Jolidon si-a urmat planul. Prima preluare, care a urmarit in principal cresterea cotei de piata, a vizat chiar cel mai mare concurent local - Argos, o companie cu peste 800 de angajati si peste 60 de ani de prezenta pe piata lenjeriei intime si a costumelor de baie.

"Am cumparat Argos pentru a mari capacitatile de productie, iar compania s-a integrat foarte bine in grup", motiveaza Cirlig. Dupa ce a finalizat ultimul contract de lohn cu austriecii de la Triumph International, Argos nu mai produce acum decat pentru Jolidon.

CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din iunie 2007.