Camera de Comerţ şi Industrie a României clarifică situaţia rezultată în urma şedinţei Comisiei Economice din Senat, referitoare la propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este edificat Romexpo, în proprietatea CCIR, fără posibilitatea de a fi înstrăinat pe o perioadă de 30 de ani.

Potrivit unui anunţ al Camerei de Comerţ, acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.

CCIR este acţionar majoritar al Romexpo S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcţiile anexe şi platformele aferente Centrului Expoziţional Romexpo.

Potrivit HG nr. 1907/2004 şi, respectiv, HG 2127/2004 CCIR are recunoscut dreptul de folosinţă gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani, fiind în fapt acelaşi teren pe care Romexpo îşi desfăşoară activitatea de mai bine de 47 de ani. În baza legislaţiei actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosinţă gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiţionale propuse. Legislaţia privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii limitează decisiv potenţialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosinţă.

Ca un scurt istoric, trebuie arătat că încă din anii 1972-1973 terenul a fost trecut în administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a R.S.R. în scopul dezvoltării Târgului Internaţional Bucureşti.

Astfel, prin Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (C.P.M.B.), s-a decis (în temeiul Decretului nr. 409/1955 şi a Dispoziţiei Consiliului de Miniştri nr. 92/1961), „trecerea în administrarea Camerei de Comerţ a R.S. România, a terenului în suprafaţă de 464.900 mp situat în Bucureşti, sectorul 1 (Piaţa Scânteii), cuprins între: piaţa Scânteii, bulevardul Expoziţiei, bulevardul Poligrafiei şi Administraţia parcurilor a C.P.M.B. De asemenea,  prin Decizia nr. 152/1973 a aceluiaşi C.P.M.B., urmare cererii CCIR, prin care se solicita transmiterea în administrarea sa a unei suprafeţe de teren de 37.912 mp, situat în aceeaşi locaţie, în scopul dezvoltării Târgului International Bucureşti, s-a decis, potrivit Decretului nr. 409/1955, transmiterea terenului în suprafaţă de 37.912 mp, din administrarea Administraţiei Parcurilor, în „administrarea Camerei de Comerţ”.

În  anul 1973 a fost înfiinţată Întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (I.T.E.) cu obiect de activitate organizarea în ţară şi în străinătate a participării unităţilor expozante la târgurile şi expoziţiile economice, pentru promovarea activităţii de comerţ exterior – Camera de Comerţ a fost autorizată să transfere, concomitent cu înfiinţarea noii întreprinderi, fondurile fixe şi mijloacele circulante necesare funcţionării acesteia.

Anterior înfiinţării I.T.E., activitatea de târguri şi expoziţii era desfăşurată exclusiv prin intermediul Camerei. Potrivit Dispoziţiei nr. 92/1961 a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind executarea lucrărilor din prima etapă, pentru construirea “Expoziţiei Economiei Naţionale a R.P.R.” s-a aprobat amplasamentul Pavilionului Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a RPR – actualul Pavilion Central al Complexului Expoziţional Romexpo, şi s-au dat în administrare, după terminarea şi darea în folosinţă a lucrărilor expoziţiei, către Camera de Comerţ şi Industrie a României construcţiile şi spaţiile descoperite destinate expunerii corespunzătoare.

Revenind la proiectul propus în prezent, CCIR doreşte reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcţie de opţiunea legiuitorului. CCIR doreşte să investească astfel în dezvoltarea activităţii Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internaţional, pe o piaţă competitivă.

O astfel de dezvoltare, atât de complexă şi completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipseşte Capitalei, de la o sală multifuncţională, concepte culturale, facilităţi publice, până la pol de dezvoltare economică şi de sprijin pentru antreprenori.

În paralel, CCIR îşi doreşte să continue proiectele iniţiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum şi alte facilităţi publice, pentru care îşi exprimă convingerea că pot fi găsite soluţii eficiente şi o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate.

Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunităţi pentru mediul de business naţional, implicit, pentru Stat. Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta îşi va achita obligaţiile financiare privind folosinţa terenului către Camera de Comerţ şi Industrie a României, fonduri care vor fi direcţionate pentru programele de susţinere a mediului de afaceri autohton.