♦ Noua legislaţie, a cărei adoptare este aşteptată în următoarele luni, ar fi o mână de ajutor pentru firmele care trec prin dificultăţi financiare, în special acele „companii-zombie“, funcţionale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an.

Companiile în dificultate ar putea avea o nouă formă de sprijin în redresare începând din acest an dacă Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restruc­turarea de business va fi implementată şi în România. În acest moment, există un proiect de act normativ de transpunere a nor­mativei în legislaţia naţională, care va fi supus aprobării guvernului în această săptămână.

„Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente. Voi susţine adoptarea cât mai rapidă a acestui proiect în parlament, astfel încât piaţa românească să beneficieze de aceste proceduri“, a spus Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, la videoconferinţa „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CITR.

Noua legislaţie, a cărei adoptare este aştep­tată în următoarele luni, ar fi o mână de aju­tor pentru firmele care trec prin dificultăţi finan­ciare, în special acele „companii-zombie“, funcţionale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an.

„În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste 1 milioane de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvenţă iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace şi nu se redresează“, a spus Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR.

Motivul pentru care aceşti manageri şi antreprenori aleg să nu declare nevoia de ajutor este stigmatul asociat statutului de firmă în insolvenţă, au spus speakerii care au participat la eveniment. Unul dintre avantajele cu care vine procesul de redresare preinsolvenţă pe care îl presupune Directiva Europeană 1023/2019 este însă confi­denţialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

„Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, deşi insolvenţa nu e un act de voinţă, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică. De aceea este importantă prevenţia, reglementată prin această directivă europeană“, a spus Octavian Radu, proprietarul reţelei de librării Diverta, o companie care a intrat în vara anului 2021, pentru a doua oară în insolvenţă. Recent, planul de reorganizare a businessului a fost însă aprobat, astfel că Diverta se pregăteşte din nou să fie „salvată“.

„Soluţia pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important“, a precizat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR.

Când „strigătul de ajutor“ vine prea târziu, soluţiile nu mai sunt eficiente, este el de părere, astfel că momentul începerii procedurilor de redresare nu trebuie amânat. „E important să poţi să faci distincţie între problemele rezolvabile şi cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar şi mai predictabil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară“, a spus Rudolf Vizental, CEO şi cofondator al ROCA Investment.

„Prevenirea“, „remedierea timpurie“, „a doua şansă“ - sunt cuvintele-cheie pentru o companie, pentru ca businessul să rămână sănătos, a subliniat şi Mirela Iovu, preşedintele Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar.

În alte ţări în care directiva europeană a fost deja implementată, efectele sunt deja vizibile. Katerina Efthymiou, o antreprenoare din Grecia, care are o firmă de arhitectură în Atena, a spus că, pe ea, avertizarea timpurie a ajutat-o să evite probleme ulterioare şi i-a salvat businessul. „A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute şi a fost o adevărată salvare, am reuşit să evit să acumulez datorii.“

Alte ţări în care modelul este funcţional sunt Danemarca sau Slovenia, a adăugat Morten Moller, Network coordinator Early Warning Europe.

Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei:

► În 2021 s-a văzut un număr mai mare de cazuri de insolvenţă, ceea ce trebuie să ne preocupe. În 2022 s-ar putea accentua această tendinţă, pe care încercăm să o evităm prin adoptarea acestei legislaţii.

►Adoptarea acestei directive europene privind restructurarea şi insolvenţa a fost salutată de mediul de afaceri european.

► Proiectul de lege propune introducerea unei proceduri de preinsolvenţă. A fost conceput a se adresa debitorilor într-o fază incipientă a stării de dificultate, când este nevoie de intervenţie pentru a preveni insolvenţa.

Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR:

► Vorbim foarte mult în ultima vreme despre crize. Cred că în viitorul apropiat s-ar putea să ne confruntăm cu valuri de insolvenţe, pentru că multe businessuri, mai ales din zona IMM, sunt destul de slăbite după doi ani de pandemie.

► Directiva trebuia deja să fie implementată în iulie anul trecut. Sper ca în patru luni să avem legea pe masă, pentru că deja am cerut o prelungire de un an.

► De ce nu accesează companiile în dificultate o soluţie de restructurare? Este foarte puternic stigmatul insolvenţei. Partea de dificultate este foarte blamată în România.

► Unul dintre avantajele acestui proces de redresare pre-insolvenţă este confidenţialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

Octavian Radu, fondatorul Diverta:

► Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, deşi insolvenţa nu e un act de voinţă, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică.

► Această legislaţie este un instrument foarte bun pentru a nu fi expus public. Ar fi un mare ajutor pentru cei care intră în dificultate şi au nevoie să prelungească viaţa firmei lor. Este şi în interesul creditorilor ca jocul să continue.

► Dacă ai cancer şi nu mergi la medic, nu înseamnă că nu mergi în continuare la serviciu şi nu mănânci. Dar nemergând la medic, îţi omori ultimele şanse de a supravieţui.

► Cred că am învăţat toţi din criza anterioară, iar modul în care a fost gestionată criza din pandemie şi numărul mai mic de insolvenţe raportat la catastrofa economică înseamnă că toţi actorii au acţionat mai bine.

Morten Moller, network coordinator, Early Warning Europe:

► Când cineva vine prea târziu să ceară ajutor, problema este deja avansată şi nu mai sunt soluţii. Cheia succesului este să oprim „sângerarea“ înainte de a ajunge în acel stadiu.

► Există prejudecata că firmele care au dificultăţi sunt incompetente. Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să poată să funcţioneze în continuare, înainte de a acţiona pe cale legală.

► Când nu îţi mai permiţi să-ţi plăteşti furnizorii, partenerii, înseamnă că ai o problemă.

Katerina Efthymiou, antreprenor din Grecia:

► Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare şi mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute şi a fost o adevărată salvare, am reuşit să evit să acumulez datorii.

► Am aflat de pe internet, în 2017, de soluţiile de avertizare timpurie şi mi-am spus că nu am nimic de pierdut dacă încerc. Îmi dădeam seama că ceva era în neregulă cu compania mea, din cauza crizei economice. Erau condiţii dificile pentru un antreprenor care voia să crească.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR:

► Soluţia pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important.

► Circa 45% din companiile de impact trec prin dificultăţi, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluţie. Uşurinţa cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluţiilor.

► Dacă anumite facilităţi pe termen scurt îţi permit să mergi mai departe, nu înseamnă că nu trebuie să priveşti obiectiv rezultatele businessului şi să vezi dacă lucrurile merg într-o direcţie bună sau nu.

Rudolf Vizental,CEO şi cofondator al ROCA Investment:

► Trăim un moment deosebit de abrupt, în care economia se schimbă, de la modelul „on demand“ la modelul „on stock“. Acest consum de cash poate să afecteze şi cele mai sănătoase companii.

► E important să poţi să faci distincţie între problemele rezolvabile şi cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar şi mai predictabil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară.

► Trebuie să avem nişte early adopters, pe care masa îi va urma.

Mirela Iovu, preşedintele Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar:

► Reacţia creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua şansă. Ce ne lipseşte în acest moment este cultura salvării. Asta arată cât de dispuşi vor fi creditorii să pună pe masă un plan care să salveze businessul aflat în dificultate.

►„Prevenire“, „remediere timpurie“, „a doua şansă“  sunt cuvintele cheie pentru o companie. Pentru a ne păstra sănătoşi, trebuie să prevenim îmbolnăvirea.

► Aştept cu interes noul cadru legal, care va aduce îmbunătăţiri substanţiale.