La o săptămână după ce elevii şi profesorii din ciclul primar de învăţământ au reluat cursurile în Danemarca, oficiali din sănătate şi experţi în educaţie din toată lumea încă dezbat avantajele şi dezavantajele redeschiderii şcolilor, întrucât ţările din Europa, precum şi SUA, caută moduri în care pot relaxa restricţiile şi pot reporni economiile, fără a declanşa un nou val de epidemie, potrivit FT.

Dezbaterea se poartă între riscul de a răspândi virusul în continuare prin intermediul copiilor, criza economică ce capătă din ce în ce mai multă adâncime şi impactul carantinei asupra educaţiei copiilor.

Cercetătorii cred că orice decizie legată de redeschiderea şcolilor trebuie să ţină cont de nivelul la care se află ţara în ceea ce priveşte evoluţia numărului de cazuri, precum şi de abilitatea de a detecta şi răspunde situaţiilor de urgenţă medicală.

„Există destul de multe argumente legate de redeschiderea şcolilor pentru a le permite părinţilor să repornească economia, ţinând cont că datele ne arată până acum un număr redus de îmbolnăviri în rândul copiilor, precum şi o rata redusă de transmitere de la copii. Însă există nevoia de a ne asigura că există o capacitate de testare suficientă”, a spus Kalipso Chalkidou, directorul politicilor de sănătate în cadrul unui think-tank denumit Center for Global Development.

Ţările scandinave au fost unele dintre cele mai relaxate state în ceea ce priveşte pericolul ca prezenţa copiilor în şcoli să ducă la răspândirea virusului. În Norvegia, grădiniţele s-au redeschis săptămâna aceasta.

În Islanda şi Suedia, şcolile primare nu au fost niciodată închise – mergând pe ideea că beneficiile sunt mai mari decât riscurile. Johan Carlson, directorul agenţiei de sănătate publică din Suedia, a spus că argumentele care sprijină ideea închiderii şcolilor sunt „foarte vagi”.  

„Aceste prime zile au fost foarte bine orchestrate de directori şi profesori, iar părinţii se simt destul de bine în legătură cu asta”, a spus Dorte Lange, vicepreşedintele Asociaţiei Profesorilor din Danemarca.

Unul dintre argumentele care favorizează redeschiderea şcolilor este acela că tinerii, în special copiii, au mai puţine şanse de a dezvolta simptomele COVID-19. Testele din Islanda arată că cei cu vârste sub 10 ani au cele mai mici şanse de a fi infectaţi. Un alt studiu arată cazul unui băiat care a luat virusul în timpul unei excursii la schi, însă nimeni dintre cei care au luat contact cu el nu a contractat virusul, nici măcar rudele.

Russell Viner, profesor în cadrul Instiutului Great Ormond Street pentru Sănătatea Copilului, a revizuit studiile care urmăresc efectul închiderii şcolilor asupra epidemiilor şi a concluzionat că „nu este unul dintre principalii factori care ajută la combatere”.

Cu toate acestea, o analiză a lui Nicholas Davies de la London School of Hygiene and Tropical Medicine a concluzionat că închiderea şcolilor a fost unul dintre principalii factori care au contribuit cu un efect „moderat” la limitarea transmiterii.

În combinaţie cu distanţarea socială, protejarea grupurilor vulnerabile şi autoziolarea celor care manifestă simptome, închiderea şcolilor a contribuit semnificativ la limitarea răspândirii virusului.

„Orice aduce riscul restabilirii unor canale de transmitere între gospodăriile de altfel izolate, ar trebui să fie abordat cu grijă”, a spus Davies.

Acesta crede că pentru Marea Britanie este prea devreme pentru a discuta de redeschiderea şcolilor.

Cu toate acestea, riscurile ca un copil să se întoarcă acasă şi să îmbolnăvească o persoană dintr-o categorie vulnerabilă este mai ridicat în anumite culturi şi anumite ţări, unde familii din mai multe generaţii coabitează.

În Danemarca, spre exemplu, este mai puţin comun ca oamenii în vârstă să locuiască cu copiii şi nepoţii lor faţă de ţările din sudul Europei.

Între timp, impactul carantinei naţionale are din ce în ce mai multe efecte economice negative. Întoarcerea părinţilor la muncă este un punct critic în discuţiile despre repornirea economiilor.

Când a anunţat posibilitatea de a redeschide şcolile luna viitoare, preşedintele francez Emmanuel Macron a adus în discuţie efectele pe care le au măsurile de a ţine şcolile închise asupra educaţiei copiilor din familiile sărace.

„Dovezile sugerează că ar putea creşte inegalităţile din educaţie”, a atras atenţia Lindsey Macmillan, economist în cadrul University College London.

Aceste temeri sunt cu atât mai presante în ţările sărace, unde mulţi oameni au venituri mici, iar absenţa duce la malnutriţie, abuz şi abandon şcolar.

Însă sindicatele profesorilor din Franţa şi Germania – unde şcolile ar trebui să se redeschidă luna viitoare – rămân îngrijoraţi referitor la siguranţa profesorilor şi pun la îndoială modul în care ar funcţiona în practică măsurile de igienă printre copiii tineri.

„Nu este clar cum ar putea fi implementată distanţarea socială în şcoli”, a spus Mary Bousted, secretar general al Sindicatului Naţional din Educaţie din Marea Britanie – ţară are nu a anunţat încă planuri concrete.