Circa 30% din gazele cu efect de seră din atmosferă vin din agricultură, de la sămânţă, la transport, comercializare şi depozitare. E vorba de tot lanţul de producţie, spune Ionuţ Bădică, preşedinte al Institutului de Cercetare în Permacultură.

„De aceea, e nevoie de o tranziţie de la convenţional la regenerativ. În timp ce produci şi îţi îndeplineşti misiunea de a hrăni populaţia, regenerezi solul”, explică el.

Institutul, care este la bază un ONG, deţine o fermă în judeţul Dâmboviţa unde mizează pe modelul agriculturii regenerative. E vorba de un teren de 5 hectare, suprafaţă din care doar o parte e cultivată cu legume, pe restul fiind, momentan, plantată lucernă.

„La ferma Sol şi Suflet construim un model de producţie regenerativ-organic pe care să îl dăm mai departe generaţiei viitoare de fermieri. Încercăm să răspundem la toţi indicii de performanţă, economici, sociali, de mediu. Vrem să avem o reţea de astfel de ferme în România. Âsta e obiectivul nostru şi totul pleacă de la modelul de producţie.”

Ce face Sol şi Suflet e ceva diferit şi de agricultura convenţională şi de cea ecologică. Sunt folosite alte tehnici, alte unelte.

După atâţia ani de agricultură, există în Europa o eroziune severă a solului pe o suprafaţă similară cu cea a Greciei Asta înseamnă că terenul nu mai dă randament şi trebuie să faci ceva să-l readuci la viaţă.

„Asta e şi esenţa agriculturii regenerative, ne bazăm pe faptul că solul e un organism viu. Trebuie să găsim tehnicile care fac ca solul să se autoregenereze. Noi suntem nişte îngrijitori ai acestui pământ.”

Există tehnologii şi strategii de management pentru asta. În timp ce produci, poţi creşte fertilitatea, poţi să sechestrezi carbon în sol şi atunci reduci gazele cu efect de seră. Totul cu acelaşi impact financiar.

„Miza noastră la Sol şi Suflet e să facem o agricultură care oricum bifează indicii de performanţă economică. Pentru că altfel e doar un vis şi nu putem răspândi acest model de producţie. Tranziţia e deja definită de Comsisia Europeană, Green New Deal e deja public.”

Institutul de Cercetare în Permacultură a mai avut proiecte în domeniu precum Grădina din Curtea Şcolii, Grădinărit urban sau Grădinescu – o reţea de grădini urbane din România, acest proiect fiind făcut la invitaţia Kaufland România. În 2017, Institutului de Cercetare în Permacultură a implementat zece grădini urbane din iunie până în decembrie.

De altfel, Kaufland a susţinut financiar, cu 260.000 de euro, proiectul fermei Sol şi Suflet din Dâmboviţa.

“Institutul e ONG, înfiinţat în 2015, misiunea fiind să avem cât mai multe centre de practică şi învăţare în permacultură şi agricultură regenerativă în România. Uşor-uşor, ne îndreptăm spre a ne îndeplini obiectivele şi misiunea.”