Aglomeraţia rutieră ne „îmbolnăveşte cu zile”

Aglomeraţia rutieră ne afectează grav sănătatea. Cu cât zona în care trăim este mai aglomerată, cu atât creşte riscul de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare.

Ştim deja că poluarea este cel mai mare risc pentru sănătate la nivel global şi este răspunzătoare pentru boli de inimă, de plămâni, infarct, internare în spital, diabet sau deces.

Un nou studiu, publicat în Atmospheric Environment, arată că expunerea pe termen lung la poluarea provocată de traficul rutier (noxe, zgomote) afectează grav sănătatea adulţilor, iar asta cu vine cu costuri şi pentru sistemul de sănătate.

Este un prim studiu empiric asupra impactului invizibil, greu de cuantificat, al expunerii pe termen lung la poluarea din trafic şi arată că din păcate, chiar şi concentraţii mici de dioxid de azot ne afectează sănătatea, vulnerabili fiind cel mai mult adulţii de peste 65 de ani sau persoanele cu diferite afecţiuni.

În plus, efectele noxelor este cu atât mai pronunţat asupra oamenilor care suferă deja de afecţiuni cardiovasculare.

Cercetătorii americani au analizat poluarea dintr-un cartier din Oakland, California şi date privind sănătatea pe o durată de cinci ani, de la 25.000 de rezidenţi adulţi.

Astfel, studiul arată că, per total, în cazul celor care trăiesc în cartiere poluate, costurile sistemului de sănătate cresc cu 7% anual din cauza expunerii la poluare, si cu 23% în cazul îngrijirii de urgenţă, comparativ cu populaţia din zone mai puţin expuse la poluare.

„Duşmanul” invizibil al sănătăţii: dioxidul de azot

Dioxidul de azot (gaz foarte toxic, cu miros iritant, de culoare maro-roşiatic) se formează din emisiile maşinilor, autobuzelor, camioanelor sau motocicletelor, spre exemplu.

Aerul care conţine dioxid de azot, odată inspirat, poate irita sistemul respirator. Pe perioade scurte, expunerea la dioxit de azot agravează afecţiunile respiratorii, precum astmul. Iar la persoanele sănătoase, expunerea pe termen lung duce la îmbolnăvirea de astm şi alte afecţiuni respiratorii.

Totodată, dioxitul de azot, alături de alte gaze puternic reactive din aer pot forma „cocktail-uri” mai nocive, precum şi ploi acide,  care afectează ecosistemele, precum lacurile şi pădurile.