Un medicament pentru slăbit cu eficienţă demonstrată şi extrem de popular în SUA i-a adus producătorului farma Novo Nordisk miliarde de dolari şi l-a transformat în cea mai valoroasă companie europeană. Brusc, poziţia nu-i mai este sigură deoarece o serie de aprobări acordate de autoritatea americană de reglementare a medicamentelor a adus în competiţie Eli Lilly. Este o cursă nebună în care se întrec şi alţii pentru supremaţia pe o piaţă până acum doi ani doar de nişă, dar devenită între timp aproape de larg consum. Şi mulţi alţii vor intra cu produse noi. Va fi un război corporate între companiile farma care deja afectează alte sectoare. 

Spre exemplu, popularitatea la care a ajuns semaglutida Wegovy lansată de Novo Nordisk în 2021 ca medicament contra obezităţii a adus faimă şi bani companiei daneze, care nu a reuşit să aducă producţia la nivelul cererii. Acest lucru a însemnat că utilizatorii s-au întreptat spre o altă semaglutidă a Novo Nordisk, Ozempic, folosită la tratarea unor tipuri de diabet dar cu efecte bune asupra obezităţii. În acest fel în SUA şi în alte ţări s-a creat o penurie de Ozempic care a degenerat în criză. Nebuniei scăderii în greutate fără prea mare efort i-au căzut victime diabeticii.  Însă pentru industrii întregi această tendinţă are potenţialul de a fi dăunătoare.

Novo Nordisk a vândut doar în trimestrul trei Wegovy în valoare de 900 de milioane de dolari, din care 95% în SUA. Acestea sunt 900 de milioane de motive de îngrijorare pentru giganţi din industria alimentară precum Walmart şi Nestle, după cum scrie Fortune. Explozia cererii pentru medicamente de slăbit - Eli Lilly vinde pe această piaţă Mounjaro, lansat de ceva timp tot pentru tratarea diabetului – n-a putut fi ignorată de investitorii cu poftă de profit de pe burse. Astfel Novo Nordisk a reuşit să-l detroneze pe împăratul luxului, grupul francez LVMH, la capitalizare bursieră pe piaţa europeană. Eli Lilly accelerază puternic. Acţiunile uriaşului farma american au crescut cu peste 60% de la începutul anului, propulsate de competiţia de pe piaţa medicamentelor de slăbit, unde va avea o nouă intrare cu Zepbound, mai ieftin decât Wegovy – 1.059 de dolari doza pentru o lună, faţă de 1.349 de dolari pentru medicamentul de la Novo Nordisk, care este mult mai scump chiar şi decât Ozempic, deşi cele două produse au acelaşi ingredient activ. Capitalizarea bursieră a Eli Lilly a ajuns să treacă de 552 de miliarde de dolari, ceea ce face ca această companie să fie cea mai valoroasă din sectorul farma mondial. Novo Nordisk are o capitalizare de piaţă de 451 de miliarde de dolari, mai mare decât întreaga producţie economică a Danemarcei. Şi urcă ameţitor, nu în ultimul rând datorită preţurilor uriaşe pe care le cere, într-o aşa măsură încât ministerul danez al economiei a dublat prognoza de creştere economică pentru ţara sa la 1,2% în 2023, după cum arată o analiză a Labiotech.

Este bine? Este de rău? Walmart şi Nestle sunt angajatori importanţi nu doar în SUA. Apoi, bursele grase şi prospere îngraşă şi economia.  Pe de altă parte, America, Marea Britanie şi chiar mai suplele state din Europa de Est se confruntă cu epidemii de obezitate la generaţii din ce în ce mai tinere, iar acest lucru, dacă nu este remediat, se va vedea în cheltuieli mai mari cu sănătatea şi în probleme de productivitate şi sociale.

Din cauza cererii mari din SUA, Novo Nordisk a întârziat lansarea Wegovy pe piaţa britanică şi cea europeană, cu toate că medicamentul a fost pus la dispoziţia americanilor, la preţuri astronomice, în 2021. În funcţie de vânzări, compania este acum cel mai mare producător de pe piaţa medicamentelor pentru diabet şi obezitate, succesul cu Wegovy – precum şi cererea suplimentară pentru Ozempic – determinând valoarea acţiunilor companiei să urce cu peste 300% din 2018, câştigând 70%  doar în acest an.

Un alt indiciu al erupţiei de pe piaţa medicamentelor pentru obezitate din acest moment sunt achiziţiile recente foarte mediatizate implicând companii specializate pe slăbit.

Încă o dată, Novo Nordisk este puternic implicată în acest lucru, dar şi cel mai mare competitor al său, Eli Lilly. Eli Lilly a intrat în competiţie în iulie, când a semnat un acord de 1,92 miliarde de dolari pentru Versanis şi principalul său produs, bimagrumab. La momentul acordului, anticorpul monoclonal era deja testat cu rezutate promiţătoare într-un studiu avansat pe adulţi supraponderali sau obezi. Apoi, a fost rândul lui Novo Nordisk. La începutul lunii august, compania a anunţat că va achiziţiona dezvoltatorul de medicamente pentru obezitate Inversago Pharma într-o tranzacţie de 1,075 miliarde de dolari, care include activul de dezvoltare principal al Inversago, INV-202. INV-202 este conceput pentru a bloca în mod preferenţial proteina receptorului CB1 – care joacă un rol important în metabolismul şi reglarea apetitului – în ţesuturile periferice, cum ar fi ţesuturile adipoase, tractul gastrointestinal, precum şi rinichii, ficatul, pancreasul, muşchii şi plămânii.

În scurt timp, Novo Nordisk a revenit pe piaţă, de data aceasta plătind 16 milioane de dolari pentru a cumpăra Embark Biotech şi principalul său activ care vizează obezitatea şi alte boli cardiometabolice. Acordul presupune şi intrarea într-o colaborare de trei ani de cercetare şi dezvoltare pentru a descoperi şi dezvolta noi produse farmaceutice pentru tratarea obezităţii şi a afecţiunilor conexe. Compania daneză Embark Biotech se află pe radarul Novo Nordisk de câţiva ani, deoarece ea s-a desprins din Centrul Fundaţiei Novo Nordisk pentru Cercetare Metabolică de Bază de la Universitatea din Copenhaga în 2017 şi a început să colaboreze cu Novo Nordisk în 2018. Acestea au fost principalele oferte de pe piaţa medicamentelor pentru obezitate de până acum, dar având în vedere că au fost făcute într-o perioadă de doar câteva luni, ar putea exista şi mai multe în viitorul apropiat deoarece cererea şi concurenţa continuă să crească.

Se estimează că piaţa medicamentelor pentru obezitate ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari până în 2035. Analistul Evan David Seigerman de la BMO Capital Markets prognozează că veniturile din medicamentele pentru obezitate ar putea ajunge la 70 de miliarde de dolari numai în SUA, notează Fortune.

Într-o analiză recentă a  Morgan Stanley European Biopharmaceuticals se arată că „deşi constrângerile de aprovizionare au limitat creşterea vânzărilor pe termen scurt, piaţa globală a obezităţii ar putea ajunge de la 2,4 miliarde de dolari în 2022 la 77 de miliarde de dolari în 2030, în creştere faţă de estimarea noastră anterioară de 54 de miliarde de dolari.”

Prin urmare, privind spre anul viitor, cererea de medicamente precum Ozempic şi Wegovy este de aşteptat să persiste. În plus, aceste medicamente par că vin cu oferte de nerefuzat. Ultimele cercetări au găsit că  semaglutida ajută la reducerea semnificativă a simptomelor legate de insuficienţa cardiacă şi limitările fizice la persoanele cu insuficienţă cardiacă. Apoi, alţi uriaşi consideră că lupta pentru piaţă este deschisă. AstraZeneca a intrat în competiţie în noiembrie printr-un parteneriat cu Eccogene din China. Acordul oferă companiei britanice drepturile globale, excluzând China, de a dezvolta şi comercializa medicamentul cu administrare orală pentru controlul obezităţii al Eccogene. AstraZeneca a cumpărat licenţa cu 185 de milioane de dolari şi a făcut pasul deoarece anul acesta a trebuit să oprească dezvoltarea a două medicamente contra obezităţii produse în laboratoarele proprii. Testele au arătat o ineficienţă prea mare.

Pe măsură ce piaţa creşte, sunt şanse ca nu doar pacienţii să slăbească. Unii experţi cred că febra medicamentelor contra obezităţii ar putea avea implicaţii pe termen lung pentru sectoarele legate de alimentaţie deoarece consumatorii vor mânca mai puţin şi vor face alegeri mai sănătoase.

După cum a spus Pamela Kaufman, specialist în tutun şi alimente ambalate la Morgan Stanley, industria alimentelor, a băuturilor şi restaurantelor ar putea înregistra o cerere mai scăzută, în special pentru alimente mai nesănătoase şi bogate în grăsimi, dulci şi sărate”.

Acest lucru se va datora faptului că la persoanele care consumă astfel de medicamente s-a observat o diminuare a aportului de calorii cu 20% până la 30% zilnic, majoritatea scoţând din dietă alimente bogate în zahăr şi grăsimi, reducând şi consumul de dulciuri, băuturi dulci şi produse de patiserie.

În afară de industria alimentară, aceste medicamente ar putea atrofia şi piaţa din sectorul farmaceutic. Companiile care se ocupă de medicamente legate de sforăit vor înregistra scăderi ale cererii deoarece pacienţii cu obezitate optează pentru Ozempic, Wegovy şi acum Zepbound. Reuters a remarcat că şi companiile care vând proteze de articulaţii ar putea, de asemenea, să-şi vadă vânzările slăbite. Walmart a observat deja o scădere a dimensiunii coşurilor cumpărătorilor, CEO-ul din SUA John Furner spunând că oamenii cumpără „puţin mai puţine calorii”. Alte companii încearcă să potolească temerile investitorilor cu privire la propria expunere la medicamente. CEO-ul de la Coca-Cola, James Quincey, a declarat pentru Squawk on the Street de la CNBC că compania sa se pregăteşte de ani de zile pentru un consumator american mai puţin îngăduitor prin dezvoltarea băuturilor cu conţinut scăzut de calorii precum Coke Zero. Quincey a sugerat că portofoliul companiei, din care 28% constă în băuturi cu conţinut scăzut de zahăr sau fără zahăr, a contribuit la protejarea afacerii de schimbarea apetitului. Între timp, producătorul de alimente Nestle a asigurat că a lucrat la produse complete din punct de vedere nutriţional şi speră că acestea vor completa dieta americană în schimbare.