Care este ţara europeană transformată într-o adevarată fabrică de copii

Postat la 27 decembrie 2023 13622 afişări

Care este ţara europeană transformată într-o adevarată fabrică de copii

În Ucraina, războiul a distrus o bună parte din economie şi societate, dar o industrie continuă să prolifereze în pofida tuturor greutăţilor – copiii născuţi din mame-surogat. Uneori, pentru că în Ucraina este ieftin, iar aplicarea legii are lipsuri, aceasta este singura soluţie la care pot apela familiile din Occident.

Tanya, o femeie în vârstă de 45 de ani care locuieşte în Los Angeles, a plătit 10.000 de dolari şi a trimis doi embrioni la o firmă de mame-surogat din Ucraina în urmă cu şase ani, sperând să-şi întemeieze o familie. Ea spune că nu s-a aşteptat niciodată la incertitudinile şi durerea pe care acest proces le-ar aduce acum, scrie Politico. Tanya îşi dorea cu disperare un copil, dar a aflat că organismul său nu poate duce sarcina până la capăt.

După ce a descoperit cât de costisitoare poate fi maternitatea-surogat în SUA, ea şi soţul ei au început să caute opţiuni în străinătate – şi au dat peste compania BioTexCom din Kiev. Părinţii Tanyei erau originari din Odesa, aşa că ea a simţit că ar fi ceva normal ca viitorul ei copil să se nască în Ucraina. Dar după ce procedurile cu BioTexCom au fost demarate în toamna anului 2017,  Tanya a avut un sentiment de nelinişte. După ce şi-a trimis embrionii, povesteşte ea, i s-a spus că vor fi implantaţi într-o mamă-surogat aproape imediat - o grabă care nu se potrivea cu toate cercetările pe care le făcuse Tanya despre maternitatea-surogat.

Câteva zile mai târziu, firma i-a spus că transferul de embrioni nu a avut succes, furnizând informaţii minime despre motiv. Atunci a început să suspecteze că ceva nu este în regulă. Soţul ei s-a dus la Kiev pentru muncă câteva săptămâni mai târziu şi a decis să treacă pe la clinică pentru a vedea dacă poate obţine răspunsuri. S-a prezentat unui angajat al clinicii, care i-a mulţumit imediat pentru donarea embrionilor către alt cuplu. A fost uimit: asta s-a întâmplat când firma le-a spus că procesul nu a avut succes? Din acel moment, BioTexCom a încetat să-i mai răspundă la mesaje, iar ei nu şi-au mai primit niciodată embrionii înapoi.

Povestea Tanyei şi a soţului ei este una dintre multiplele plângeri pe care reporterii de la Politico şi de la postul de ştiri german Welt le-au descoperit într-o investigaţie asupra BioTexCom, probabil cea mai populară agenţie de surogaţi din lume. Un cuplu german a spus că BioTexCom le-a încurcat gemenii născuţi prin surogat cu perechea de copii a unui alt cuplu, forţându-i să schimbe copiii la o întâlnire secretă în Germania. O altă femeie germană s-a plâns că BioTexCom nu i-a returnat niciodată toţi embrionii după ce şi-a anulat planurile pentru o maternitate-surogat în Ucraina. Welt a vorbit, de asemenea, cu foşti procurori, mame-surogat şi avocaţi din Ucraina care au ridicat acuzaţii de lipsă de atenţie adecvată din partea BioTexCom pentru nevoile medicale şi complicaţiile femeilor care au născut copiii. Ei spun că aceste cazuri nu au fost urmărite în sistemul juridic uneori haotic al ţării, chiar dacă fondatorul companiei a confirmat că a fost plasat în arest la domiciliu ca parte a unei anchete preliminare. Şi Tanya a fost blocată în eforturile ei de a iniţia o investigaţie asupra embrionilor ei. Tanya şi soţul său rămân îngrijoraţi de posibilitatea ca din embrionii lor să se fi  născut un copil dat apoi altui cuplu. Deşi a depus o plângere la Interpol, după cinci ani ea încă nu ştie ce s-a întâmplat cu adevărat. „A fost o situaţie foarte traumatizantă. Au trecut cinci ani şi cred că m-am împăcat cu situaţia abia acum un an.” Albert Tocilovsky, fondatorul BioTexCom, a spus într-o declaraţie scrisă către Welt şi Politico că îngrijorările Tanyei cu privire la implantarea embrionilor ei pentru un alt cuplu sunt „complet lipsite de temei”: „Calitatea materialului a fost absolut slabă – nu are sens pentru noi ca embrionii să fie folosiţi pentru un alt cuplu”. În cazul gemenilor germani, Tocilovsky a dat vina pe maternitatea publică din Kiev. „Gemenii a două cupluri s-au născut în acelaşi timp şi, din păcate, personalul a amestecat copiii. A fost singurul caz şi controlăm cu atenţie toate procedurile”, a spus el.

În mod similar, Tocilovsky a respins îngrijorările legate de embrionii unei femei germane care ar fi fost folosiţi pentru o altă familie. „Întotdeauna eliberăm materialul pacienţilor noştri la cererea lor şi chiar asistăm la transport”, a spus el. „Nu avem nevoie de ovule/embrioni de la donatori – avem o bancă mare de ovocite (mai mult de 10.000) care au fost extrase de la donatori tineri şi sănătoşi.” Însă îngrijorările persistă din cauza amplorii afacerii cu maternitatea-surogat în Ucraina - care produce sute de copii pe an - şi a anxietăţii şi disperării persoanelor implicate. Mai există şi contextul deloc nesemnificativ că întregul proces se desfăşoară pe fondul unei ciocniri militare de proporţii de care depinde soarta ţării. Economia ucraineană ar fi suferit o serie de lovituri năucitoare prin invazia Rusiei, dar industria maternităţii-surogat, încurajată de un mediu legal permisiv, rămâne deschisă pentru afaceri. Şi nu este specifică Ucrainei sau ţărilor de frontieră. Industria „închirierii uterului” este în plină expansiune la nivel global în ultimul deceniu. În 2016, ONG-ul elveţian International Social Service a estimat că 20.000 de copii se nasc anual prin maternitate surogat. Promovat de celebrităţi precum Kim Kardashian, Elton John şi Paris Hilton, economia acestui tip de reproducere a fost estimată la 14 miliarde de dolari în 2022 şi ar putea ajunge la 129 de miliarde de dolari până în 2032, potrivit companiei de cercetare şi consultanţă Global Market Insights. Deşi maternitatea-surogat este legală în majoritatea statelor din SUA şi o opţiune din ce în ce mai populară, este interzisă în mare parte din Europa şi în multe alte părţi ale lumii, ceea ce înseamnă că cei interesaţi trebuie să caute în afara ţărilor lor de origine pentru a găsi surogate. Chiar şi în locuri precum California, unde maternitatea-surogat este obişnuită, este adesea prohibitiv de costisitoare - obligând femei precum Tanya să caute opţiuni mai accesibile în străinătate.

Amestecul de reglementări naţionale conflictuale şi creşterea numărului femeilor care călătoresc peste graniţele pentru a căuta surogate creează, de asemenea, mediul în care operează companii precum BioTexCom, cea mai cunoscută agenţie de maternitate-surogat din Ucraina. În ciuda războiului cu Rusia, industria ucraineană a maternităţii-surogat continuă să-şi facă publicitate şi să-şi servească clientela internaţională. Cu o prezenţă online sofisticată, BioTexCom promovează sute de poveşti despre familii fericite bucuroase să-şi cunoască nou-născutul. Însă puţine detalii pot fi găsite despre plângerile anterioare la adresa BioTexCom şi despre discuţiile cu forţele de ordine ucrainene. De exemplu, în 2018 şi 2019 procurorii ucraineni au obţinut o ordonanţă judecătorească pentru a-l pune pe Tocilovsky în arest la domiciliu pentru ceea ce un fost procuror, Iurii Kovalciuk, a considerat ca fiind posibile cazuri de trafic de copii, deoarece unii dintre copii ar fi putut să nu fi avut o legătură ADN cu părinţii, împreună cu acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani. Dar cazurile au fost redirecţionate către alte agenţii de aplicare a legii şi instanţe mai mici înainte de a fi în cele din urmă abandonate. Kovalciuk a spus că a fost înlăturat de înalţi oficiali sub pretextul unor reforme instituţionale pentru a combate corupţia rampantă în rândurile forţelor de ordine din Ucraina. Solicitat să răspundă la aceste acuzaţii, Tocilovsky a spus că anchetele penale au fost o „isterie” alimentată de procurori corupţi ucraineni şi încercări de a-l extorca pe el şi compania sa pentru o participaţie în firmă sau pentru plata unui milion de dolari.

După invazia brutală a Rusiei, maternitatea-surogat din Ucraina a primit o atenţie internaţională sporită. Aceasta pentru că industria, în valoare de zeci de milioane de dolari, merge mai departe, sub escortă militară. Pe fondul bombardamentelor, întreruperii apei potabile şi lipsei de energie, BioTexCom s-a adaptat pur şi simplu. Potrivit postărilor companiei pe reţelele sociale, bebeluşii au fost protejaţi în buncăre, iar soldaţii înarmaţi au escortat nou-născuţii la şi din spital, în timp ce străinii au făcut călătorii frenetice la Kiev pentru a fi uniţi cu nou-născuţii lor. În timpul războiului, sute de femei ucrainene au furnizat copii cuplurilor ce nu puteau avea copii, ceea ce este, chiar şi pe timp de pace, o provocare logistică - şi pentru unii una dubioasă din punct de vedere etic. Cu toate acestea, reţelele sociale ale BioTexCom sunt pline de poveşti fericite: cupluri străine care au riscat totul călătorind într-o zonă de război devin părinţi pentru prima dată prin BioTexCom. Deci, în timp ce Ucraina luptă împotriva Rusiei, BioTexCom încearcă să încorporeze războiul în marketingul său. Firma a lansat o campanie de PR cu titlul „Faceţi copii, nu război” şi promite că „vom face tot posibilul pentru visul tău de a deveni părinte. Nimic nu ne poate opri”.

B

BiotexCom nu se fereşte să profite de război ca de oricare oportunitate de afaceri. În răspunsul său scris, Tocilovsky a spus că compania recrutează în mod activ femei din zonele nou eliberate ale Ucrainei. „Avem un deficit mare de mame-surogat, numărul de posibili clienţi este de trei ori mai mare decât numărul mamelor-surogat”, a spus el. Maternitatea-surogat este o chestiune controversată în întreaga lume. Maternitatea-surogat comercială a fost interzisă în Thailanda şi Nepal în 2015, apoi în India în 2019, după o serie de scandaluri de exploatare şi acuzaţii de etică dubioasă în industrie. Dar cererea de maternitate-surogat nu a dispărut – pur şi simplu s-a mutat în ţări precum Ucraina, unde procesul este mai puţin costisitor şi, în comparaţie cu alte ţări, mai puţin reglementat. Cerinţele pentru a folosi un surogat în Ucraina sunt simple: un cuplu heterosexual trebuie să fie căsătorit, să demonstreze că nu poate avea copii din punct de vedere medical şi să furnizeze cel puţin jumătate din legătura genetică a copilului, prin spermă sau embrion. BioTexCom îşi face publicitate pe site-ul său cu pachete cu preţuri pornind de la doar 40.000 dolari. În medie, maternitatea-surogat cu BioTexCom costă între 40.000 dolari şi 50.000 dolari, iar un pachet „all inclusive VIP” costă 71.000 dolari, potrivit site-ului. Aceste preţuri sunt substanţial mai mici decât costurile de surogat din Statele Unite, unde experţii şi firmele de profil estimează că preţul mediu este mai mare de 100.000 dolari. Cei familiarizaţi cu industria maternităţii-surogat din Ucraina de dinainte de război estimează că aproape jumătate din cele aproximativ 2.000 până la 2.500 de sarcini surogat anuale ale ţării au fost efectuate prin BioTexCom. De atunci, compania a raportat în februarie 2023 că 600 de familii i-au folosit serviciile în primele 11 luni de  la invazia Rusiei. Dacă fiecare familie ar fi plătit în medie 50.000 de dolari, asta ar însemna că BioTexCom a încasat 30 de milioane de dolari. Sub bannerul „Nu există infertilitate absolută”, BioTexCom promovează o gamă extinsă de servicii, de la „cea mai mare bază de date de donatori (ovule) din Europa”, cuprinzând 1.500 de femei din „clasa de mijloc” ucraineană, până la terapia de înlocuire mitocondrială „inovatoare” care garantează sarcina împreună cu selecţia sexului copilului. Compania promite cazare în „hoteluri de înaltă clasă” din Kiev şi că se va ocupa de certificatul de naştere al copilului, toate făcând parte din pachetul său de maternitate-surogat, potrivit site-ului său.

17 martie 2022. Bebeluşii nou-născuţi dorm în pătuţurile lor din Kiev, Ucraina. Bebeluşii născuţi prin mame surogat nu pot fi reuniţi cu familiile lor biologice din cauza atacurilor continue ale Rusiei în Ucraina. Foto: Hepta


În acelaşi timp, mii de tinere ucrainene s-au bazat pe industria fertilităţii pentru supravieţuire. BioTexCom îşi face publicitate în autobuze, prin intermediul reţelelor de socializare şi angajează agenţi pentru a recruta femei tinere în toată Ucraina, potrivit celor care au lucrat ca surogate. Welt a intervievat şapte surogate ucrainene de la BioTexCom. Cele mai multe au spus că regretă decizia luată. Victoria povesteşte că şi-a părăsit partenerul abuziv şi că avea nevoie de bani pentru o casă. Ea a declarat pentru Welt că BioTexCom i-a plătit un total de 12.000 de euro – sau aproximativ 15.000 de dolari – în 2018 pentru trei încercări de sarcină, dintre care una a avut succes. După ce a născut, Victoria a fost ţinută departe de copil; ea a spus că nu avea voie să-l hrănească sau să-l viziteze, ceea ce a fost chinuitor pentru ea.

„Copilul nu mi-a fost pus la piept, nu aveam dreptul să-l hrănesc, nu aveam dreptul să-l vizitez”, a spus ea. „Am născut, am dat totul şi atât. Am plâns, am ţipat în acea secţie. Nu am putut suporta, m-am simţit rău, am visat la acest copil.” Totuşi, a adăugat ea, odată ce l-a văzut pe tatăl copilului, s-a calmat: „Ştiam că nu am făcut-o degeaba, am făcut fericiţi doi oameni care au visat la un copil toată viaţa”, a spus ea. Tatiana, o femeie de 41 de ani din oraşul Cernihiv, din nordul Ucrainei, a declarat că a avut numeroase probleme de sănătate după maternitatea ei surogat în 2014-2015. „Mă uit la oamenii care vor să iasă din sărăcie şi să meargă la programul de maternitate-surogat pentru a câştiga bani, pentru a-şi cumpăra o casă şi, ca să nu păţească aşa cum mi s-a întâmplat mie, vreau să-i avertizez", a spus ea. Tatiana susţine că oficialii de la BioTexCom au râs când le-a cerut ajutor pentru plata medicamentelor de care avea nevoie. În 2018, ea s-a alăturat altor foste surogate în a face plângere la parchet, un cazul care nu a ajuns niciodată în instanţă. Tatiana spune că medicii i-au îndepărtat colul uterin, uterul şi ovarele. De atunci a avut 20 de şedinţe cu radiaţii şi a început chimioterapie pentru cancer. „Am avut boli ale stomacului, vezicii urinare, rinichilor, splinei”, a spus ea. Tocilovsky, în declaraţia sa, a spus că compania oferă suficientă îngrijire medicală pentru surogate şi a respins plângerile acestora.

Olga, din regiunea Jitomir, la aproximativ 140 de kilometri vest de Kiev, a declarat că după ce copilul pe care îl purta a murit în timpul sarcinii în 2014, medicii i-au îndepărtat uterul în întregime. Plângerea ei către procurori a făcut parte dintr-o anchetă care a fost abandonată ulterior. O altă fostă mamă-surogat, Nadia, a intentat un proces împotriva clinicii pentru prejudicii aduse sănătăţii. Este înregistrată oficial şi se află încă la unul din tribunalele din Kiev, a spus ea.

Anna, o fostă asistentă de la BioTexCom care locuieşte în apropierea oraşului Rivne, la 330 de kilometri vest de Kiev, a spus pentru Welt că a adoptat un copil bolnav după ce părinţii biologici chinezi au refuzat să-l ia acasă. Ea a spus că destul de des bebeluşii se nasc cu afecţiuni medicale.

Welt a obţinut o serie de documente BioTexCom din 2014 până în 2017 care arată cât de puţin au fost plătite mamele-surogat. Femeile au primit câte 100-200 euro pentru fiecare transfer de embrion. Vânzarea de ovule se făcea la un preţ de 500 euro bucata, în comparaţie cu până la 10.000 dolari ovulul în SUA. Contractele variază, dar, în medie, mamele-surogat erau plătite cu 8.000-12.000 euro pentru o sarcină dusă până la capăt. BioTexCom a cerut adesea clienţilor de cinci ori această sumă. Un alt set de documente, cunoscute sub numele de „protocoale”, arată cum cinci femei cu vârste cuprinse între 27 şi 35 de ani au acceptat mai multe transferuri de embrioni, o procedură despre care se ştie că vine cu un risc mai mare de complicaţii. Formularul de consimţământ de o pagină includea fraze precum: „în cazul unor situaţii sau complicaţii neprevăzute, sunt de acord în prealabil să folosesc toate măsurile necesare pentru a elimina complicaţiile”. Formularul mai precizează: „complicaţiile, riscurile şi consecinţele ulterioare” sunt „posibile”, dar nu subliniază care sunt riscurile pentru sănătate şi nici nu explică efectele lor posibile pe termen lung. Însă unele foste mame-surogat au susţinut în ancheta fostului procuror că BioTexCom nu le-a plătit niciodată şi nu şi-a asumat responsabilitatea pentru problemele lor de sănătate, nefiind avertizate în mod adecvat despre riscurile cu care se confruntă dacă devin surogate. Tocilovsky, în declaraţia sa scrisă, nu a răspuns la cazuri specifice, dar a recunoscut că unele femei s-au plâns de politica firmei. Multe dintre ele, a susţinut el, au fost forţate să facă aşa de procurori prea zeloşi.

De fapt, a explicat omul de afaceri, compania este îngrijorată de bunăstarea surogatelor, ia în serios îngrijirea medicală a acestora şi recent le-a majorat compensaţia la un nivel mai aproape de 20.000 de dolari.

„Toate mamele-surogat sunt supuse unor controale şi investigaţii cuprinzătoare cu echipă medicală şi primesc toate informaţiile necesare”, a spus Tocilovsky. Cu toate acestea, experţii externi spun că procesul de a purta un copil până la termen şi apoi de a renunţa la el implică riscul unor complicaţii atât fizice, cât şi psihice, iar unii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de supraveghere legală în Ucraina. Katie Hasson, director asociat al Centrului pentru Genetică şi Societate din Oakland, California, şi-a petrecut ani de zile concentrându-se pe aspectele etice ale tehnologiilor genetice şi reproductive umane. Ea spune că maternitatea surogat este un subiect fierbinte deoarece devine parte a practicilor obişnuite în domeniul fertilităţii. „Avocaţii pentru sănătatea şi drepturile femeilor arată cu toţii spre lipsa de reglementare din Ucraina pentru protejarea surogatelor şi furnizorilor de ovule ca fiind o preocupare serioasă”, a spus ea. Mai precis, a precizat Hasson, unele proceduri medicale oferite de BioTexCom şi de alte firme  de maternitate surogat din alte părţi ale lumii prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea femeilor. Implantarea mai multor embrioni în surogate pentru a creşte şansele de a avea o sarcină sau pentru că viitorii părinţi îşi doresc doi copii creşte semnificativ riscul de complicaţii atât pentru bebeluşi, cât şi pentru femeile care îi poartă.

Şi pe măsură ce ştiinţa fertilităţii avansează, nevoia de garanţii devine mai mare. „Tehnicile nedovedite şi riscante cunoscute sub numele de transfer mitocondrial, de exemplu, implică combinarea materialelor din ovulele a două femei diferite”, a spus ea. „Aşa ceva este interzis în SUA, dar în Ucraina unele clinici l-au promovat ca o modalitate de a aborda infertilitatea generală, deşi nu există dovezi care să întărească această afirmaţie.”

Pe 9 mai 2023, ziarul The Guardian a raportat că s-a născut primul copil din Marea Britanie cu ADN de la trei persoane prin transfer mitocondrial.

E

Există, de asemenea, îngrijorări, că permiterea acestor tipuri de proceduri ar putea deschide uşa către modificări genetice ereditare, sau pentru „copii proiectaţi”, a spus Hasson. Războiul din Ucraina a scos la iveală realităţile dure ale maternităţii-surogat din ţara est-europeană care au rămas în mare parte ascunse sau ignorate cât a fost pace. Maryna Legenka, vicepreşedintă a ONG-ului pentru drepturile omului La Strada-Ucraina, a pus sub semnul îndoielii siguranţa maternităţii-surogat în timpul războiului, în ciuda fericirii pe care aceasta o poate aduce viitorilor părinţi. „Nu există locuri sigure în Ucraina de astăzi”, a spus ea. „Şi toate clinicile s-au confruntat cu probleme foarte grave.” Legenka, al cărei ONG a sprijinit sute de surogate, a spus că majoritatea ucrainenilor nu privesc ca pe ceva normal maternitatea-surogat ca afacere şi că femeile care aleg să o facă sunt stigmatizate. „Marea majoritate a femeilor care poartă un copil, care sunt mame-surogat, ascund de societate că sunt în programul de maternitate-surogat. Mai mult, destul de des ele ascund astfel de fapte chiar şi de propriile lor familii”, a spus ea.

În ciuda faptului că maternitatea-surogat ca afacere este ilegală în majoritatea ţărilor europene, Marea Britanie, Canada, Australia şi alte ţări au intrat pe piaţă pentru a satisface cererea. Dar de cele mai multe ori există reglementări inadecvate şi aplicare laxă a legii. Sam Everingham, cu reşedinţa în Sydney, a fondat Growing Families, o agenţie de consiliere în materie de surogate australiană. A devenit părinte prin maternitate-surogat în India şi în ultimul deceniu consiliază familiile care caută să obţină un copil prin maternitate-surogat. El apreciază că BioTexCom „operează în zona gri”, ceea ce adaugă risc unei proceduri şi aşa sensibile. „Vedem BioTexCom ca pe o mică fabrică. Ei nu pun îngrijirea surogatelor pe primul plan”, a spus Everingham. „Nu o recomandăm. Dar au o maşinărie de marketing uriaşă, mai ales online, sunt ieftini, aşa că sunt încă populari.”   

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
ucraina,
maternitate,
copii,

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.