În timp ce pandemia a adus o serie de provocări şi restricţii, un efect pozitiv a fost creşterea interesului corporaţiilor privind oferirea unor beneficii pentru un stil de viaţă sănătos în rândul angajaţilor. În plus, prin intermediul unei legi, companiile pot recupera banii oferiţi pentru beneficii precum abonamentele la sală. Astfel, tot mai mulţi corporatişti au început să-şi cumpere abonamente la sălile de fitness, ceea ce a generat o cerere ridicată pentru serviciile antrenorilor de fitness, fapt care a contribuit la creşterea numărului de antrenori formaţi în ultimii trei ani. Câţi bani câştigă ei? Cum arată o zi întreagă la sală? BUSINESS Magazin a aflat poveştile a patru antrenori de fitness.

Numărul total al instructorilor de fitness din România, formaţi în perioada 2003 – 2022, sare de 15.500, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, la solicitarea BUSINESS Magazin. Industria fitnessului a cunoscut însă o expansiune semnificativă în ultimii trei ani. În 2020, 2021 şi 2022, 40% dintre antrenori şi-au dobândit calificările, pandemia de COVID-19 având un impact semnificativ asupra orientării spre activităţi fizice şi sport. „Am format peste 7.000 de antrenori de fitness în cei nouă ani de prezenţă pe piaţă. Însă am făcut un studiu şi doar 30% din cei care s-au format astfel lucrează ca antrenori personali. Ceilalţi au făcut cursul pentru a învăţa ce să facă singuri la sală, să nu mai plătească acest serviciu. După pandemie, numărul celor interesaţi a crescut, pentru că îşi doresc să aibă un stil de viaţă mai sănătos, chiar şi făcând sport acasă”, spune Iulian Dinu, fondator al Fitness Education School, o şcoală prezentă la nivel naţional, unde cursanţii se pregătesc pentru meseria de antrenor de fitness.

Iulian Dinu este un antreprenor cu dublă specializare, de kinetoterapeut şi preparator fizic, dar şi cu un master în psihologie sportivă. De asemenea, este şi preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Psihologie, Nutriţie, Sport şi Fitness. Numărul oamenilor care vor să facă sport de după pandemie a crescut şi datorită beneficiilor aduse corporaţiilor, însă Iulian Dinu susţine că „deşi e o măsură de bună, nu s-au găsit concret soluţii ca angajatorii să deconteze cei 400 euro/an acordaţi ca beneficii extrasalariale pentru sport”.„În ultimii 5-6 ani, sportul a fost încurajat şi promovat de autorităţile din România, iar acum avem două tabere: oameni care fac sport pentru a preveni îmbolnăvirea din diverse cauza şi oameni care fac sport pentru a slăbi ori a se tonifia, să fie mai sănătoşi”, a explicat reprezentantul Asociaţiei Internaţionale de Psihologie, Nutriţie, Sport şi Fitness. Numărul clienţilor din sălile de fitness fiind în jur de 800.000 la nivelul ţării.

Ce ne place să facem la sală (în afară de a sta pe telefon :D)

Cele mai populare activităţi în rândul celor care calcă într-o sală de fitness sunt antrenamentele cu greutăţi, clasele de aerobic şi cycling sau spinning, a afirmat Iulian Dinu. În medie, completează el, cei pasionaţi de fitness merg de 4-5 ori pe săptămână la sală, iar începătorii merg de 2-3 ori pe săptămână. „Rezultatele, pe care le aşteptăm cu toţii, nu apar de pe o zi pe alta. Pentru o persoană motivată, care are un stil de viaţă sănătos, rezultatele apar după 1-3 luni, iar pentru o persoană mai puţin motivată apar după circa 6 luni, dar va fi o diferenţă vizibilă după ce înlocuieşti cartofii prăjiţi cu cei copţi”, a spus Iulian Dinu, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Psihologie, Nutriţie, Sport şi Fitness.

Scumpul stil de viaţă sănătos

„În supermarketuri şi hipermarketuri sau la piaţă găsim variante pentru un stil de viaţă sănătos, astfel încât să avem un echilibru, dar trebuie să le căutăm. Pentru un bucureştean, de exemplu, bugetul pentru alimente sănătoase e între 2.000 şi 3.000 de lei/lună”, precizează Iulian Dinu, în contextul în care în ultimul an preţul alimentelor a crescut cu peste 20% pe fondul inflaţiei.

Însă, spune reprezentantul Asociaţiei Internaţionale de Psihologie, Nutriţie, Sport şi Fitness, nu e vorba neapărat de buget, cât de gestionarea sa. Mai mult, suntem un popor căruia îi place mâncarea, România fiind, de altfel, cel mai mare consumator de pâine din UE.

„E important să avem trei mese pe zi, la ore fixe, în care ar trebui să evităm prăjelile şi grăsimile, plus sucurile, fie ele acidulate sau neacidulate, care au foarte mult zahăr. Un stil de viaţă sănătos înseamnă îmbinarea a trei factori: alimentaţie (70-80%), sport (20-30%) şi odihnă. Dacă avem în corporaţie o pauză de prânz de 30 sau 60 de minute, nu trebuie să o evităm, pentru că în timp o să ne coste, motiv pentru care trebuie să avem în minte prevenţia”, a mai spus Iulian Dinu.

Ne plac petrecerile şi mâncarea, dar găsim şi dese motive să sărbătorim

Iulian Dinu crede şi că unul dintre obstacolele întâlnite în rândul oamenilor care „justifică” lipsa unui stil de viaţă sănătos sunt costurile mari cu alimentele. „De fapt, ne place abundenţa şi facem excese. Ne plac petrecerile, unde consumăm alcool, dar găsim şi alte motive să sărbătorim, de exemplu, faptul că România a egalat în meciul cu Elveţia”. Astfel, a precizat el, România se află pe locul al treilea în UE în ceea ce priveşte rata de obezitate în rândul copiilor, şi în top zece în ceea ce priveşte rata de obezitate în rândul adulţilor. „Autorităţile ar trebui să organizeze mai multe activităţi sportive, în interior sau în aer liber, dar să facă şi campanii de prevenire a obezităţii.” Din punctul de vedere al lui Iulian Dinu, sedentarul e cel mai predispus la obezitate, dureri articulare şi depresie, care trebuie combătute prin mişcare. „La fiecare 50 de minute pe care le-am stat jos, trebuie să stăm 10 minute în picioare.”

„Antrenorul personal e ca un medic stomatolog”

În România sunt între 950 şi 1.000 de săli de fitness, iar numărul antrenorilor la nivel naţional se ridică la 20.000, a precizat Dinu. Numărul de persoane în căutare de antrenori personali şi specializaţi în diverse discipline fitness a crescut în ultimii ani, lăsând la o parte ideea că le ştim pe toate. „Abonamentul la sală porneşte de la 100-150 de lei şi poate ajunge la 500 de lei/lună, la care se adaugă costul cu un antrenor de fitness, iar beneficiile acestuia sunt că te supraveghează să faci exerciţiile corect şi să nu te accidentezi, te motivează şi poate crea un plan personalizat, adaptat nevoilor tale. Antrenorul de fitness e ca un medic stomatolog, dar apelăm la el pentru alte nevoi”, a explicat Iulian Dinu.

Tehnologia zilelor noastre

Odată cu creşterea interesului pentru fitness, industria a cunoscut şi o serie de inovaţii şi tendinţe. Aplicaţiile şi platformele online de fitness au devenit populare, oferind antrenamente şi ghiduri personalizate. De asemenea, tehnologia wearable, cum ar fi ceasurile şi brăţările inteligente, au facilitat monitorizarea activităţii fizice şi a progresului în antrenamente. În plus, se observă o diversificare a ofertei în ceea ce priveşte tipurile de antrenamente şi clase, de la yoga şi pilates la antrenamente funcţionale şi HIIT. 

4 discuţii antrenante despre o carieră de succes

1.

Florin Cujbă, specialist în fitness, este în prezent şi antreprenor. În 2019, el a fondatat Optimize Body Center, un loc în care fitnessul este combinat cu recuperarea medicală (fizioterapie, kinetoterapie, osteopatie sau terapia Yumeiho). Tânărul povesteşte că sportul a apărut în viaţa sa la vârsta de 4 ani. Fratele său mai mare, practicant de judo, l-a luat cu el la antrenament. De acolo a început totul. A practicat judo până la 26 de ani, însă de la 22 de ani a început să cocheteze şi cu fitnessul, acum fiind antrenor şi antreprenor în domeniul de profil.

Ca antrenor, spune că nu are provocări, însă ca antreprenor recunoaşte că e nevoie de abilitatea de a schimba antrenorul în antreprenor. „Ca antrenor, totul este clar şi măsurabil. Ca antreprenor, este o continuă adaptare la schimbări care nu ţin de viziune sau misiune, ci de mediul economic care te forţează la adaptare. Cred că provocarea cea mai mare este să accept că zilnic este o adaptare continuă la schimbare”, a afirmat Florin Cujbă. În fitness, nu este ca în alte domenii, unde apar lucruri revoluţionare repede. În fitness, menţionează el, este o bază vastă şi foarte clară, iar diferenţa o face şlefuirea fiecărei componente a acestei baze. „Antrenamentele mele aduc constant o nouă cunoaştere interioară. Cu fiecare barieră atinsă, apare un nou EU. Mai prezent, mai analitic, mai matur şi mai încrezător. Obiectivele sunt simple: continuitate în mişcare şi nutriţie sănătoasă. Nu recomand «soluţiile minune», acestea nu există. Când vedem o soluţie revoluţionară, trebuie să înţelegem un aspect important: în spate stau bazele fitnessului şi dacă acestea sunt înţelese, soluţiile pot fi descifrate şi aplicate (dacă se potrivesc nevoii), deoarece în fitness personalizarea este esenţială şi vitală în economia procesului”, a explicat Florin Cujbă.

Cel mai important sfat al său e ca fiecare persoană să consulte un specialist validat de către piaţa locală sau chiar piaţa macro, atunci când se hotărăşte să meargă într-o sală de fitness, acţiune ce va duce la economii de bani pe viitor şi energie şi va aduce rezultate vizibile.

„Educaţia în fitness nu este negociabilă, iar multor oameni le lipseşte această latură. Aleargă după soluţii minune şi sfârşesc prin abandon. Un alt aspect: oamenii confundă mişcarea cu rezultatele. Mişcarea nu aduce rezultate. Mişcarea aduce beneficii, rezultatele sunt aduse de antrenamente personalizate”, a mai spus antrenorul.

Câţi bani se câştigă din fitness?

Raportul de câştig versus nevoi este total dezechilibrat. Un antrenor câştigă între 5.000 şi 15.000 de lei pe lună (ne referim la o medie pe 12 luni). Poţi trăi cu aceşti bani? Nu ştiu. Fiecare cu nevoile sale, însă dacă sunt realist, multor oameni le lipseşte educaţia financiară şi de aici acest trend de câştiguri. Poţi câştiga oricât, dar dacă nevoia este mai mare decât venitul, totul este inutil. Am văzut foarte mulţi colegi care câştigă bine, dar sunt nemulţumiţi şi nefericiţi, deoarece cheltuielile depăşesc veniturile, şi de aici calitatea serviciilor lor în sala de fitness scade şi, bineînţeles, sfârşesc prin schimbarea domeniului de activitate. Nu există nimic mai adevărat: orice domeniu este valabil dacă educaţia financiară este prezentă.

„Educaţia în fitness nu este negociabilă, iar multor oameni le lipseşte această latură. Aleargă după soluţii minune şi sfârşesc prin abandon. Un alt aspect: oamenii confundă mişcarea cu rezultatele. Mişcarea nu aduce rezultate. Mişcarea aduce beneficii, rezultatele sunt aduse de antrenamente personalizate.” Florin Cujbă, specialist în fitness şi antreprenor

Cum arată o zi din viaţa ta? Ai un program de tip 9 to 5?

Programul meu începe prin a duce copiii la şcoală la ora 8:00, de acolo mă îndrept către centrul Optimize Body Center şi mă ocup de clienţi şi organizare până la orele 21:00-21:30. În weekend nu lucrez şi încerc să compensez prin a petrece timp valoros cu familia.

Cum îţi menţii un stil de viaţă sănătos şi echilibrat în afara orelor de antrenament? Ce nu lipseşte niciodată din frigiderul tău?

Alimentaţia este foarte diversificată, dar în acelaşi timp pot mânca acelaşi fel de mâncare timp de trei luni zilnic. Nu mă deranjează, deoarece eu consum alimentele pentru nutrienţi, nu pentru gust. Alimentele preferate sunt iaurtul cu 4% grăsime, ovăz, ton, salate şi legume crude şi cât mai multe şi beau minimum 4 litri de apă pe zi iarna şi 5-6 litri de apă pe zi vara.

Care sunt alimentele şi băuturile pe care le eviţi şi de ce? Dar care sunt „guilty pleasures”?

Evit orice înseamnă prăjit, evit ciorbele, fără alimente procesate, mănânc cu trei ore înainte de a merge la somn, fără sucuri şi fără patiserii şi dulciuri. Nu sunt pofticios de felul meu, deci sunt un norocos.

Care este activitatea ta preferată în afara antrenamentelor? Practici alte sporturi? Sau prea mult stricăşi în sport?

Iubesc ceea ce fac şi nu am alte activităţi preferate. Pe locurile secundare sunt datul cu placa (snowboarding), căţărările şi drumeţiile montane. 

„Antrenamentele mele aduc constant o nouă cunoaştere interioară. Cu fiecare barieră atinsă, apare un nou EU. Mai prezent, mai analitic, mai matur şi mai încrezător. Obiectivele sunt simple: continuitate în mişcare şi nutriţie sănătoasă. Nu recomand «soluţiile minune», acestea nu există. Când vedem o soluţie revoluţionară, trebuie să înţelegem un aspect important: în spate stau bazele fitnessului şi dacă acestea sunt înţelese, soluţiile pot fi descifrate şi aplicate (dacă se potrivesc nevoii), deoarece în fitness personalizarea este esenţială şi vitală în economia procesului.”

Florin Cujbă, specialist în fitness şi antreprenor

2.

Larisa Cocheoraş a descoperit pasiunea pentru sport în clasele primare de şcoală, când, la fel ca toţi copiii, căuta tot felul de scuze să nu facă exerciţiile de la educaţie fizică, dar era prima care ridica mâna în favoarea unui meci de baschet sau volei ori când venea vorba să facă gimnastică. „După ce am crescut, pe la liceu, obişnuiam să alerg în fiecare dimineaţă, la 7:00, în stadion. Ţin minte că eram în vacanţa de vară şi ieşeam în fiecare zi la alergat. Dădeam zece ture de stadion, fără excepţie, şi tot atunci am început să fac genuflexiuni cu săritură la nişte scări aflate pe lângă stadion. Mi-am dat seama că vreau mai mult şi mai mult şi atunci am început să merg la CrossFit, iar de la CrossFit am făcut tranziţia spre sala de fitness”, povesteşte Larisa Cocheoraş, care în prezent este antrenor de fitness la sala 18 Gym, situată în zona Mihai Bravu din Bucureşti.

Pe lângă sport, de-a lungul timpului, a cochetat cu dansurile, de la balet la hip-hop, şi voleiul. Ea e din judeţul Harghita şi afirmă că de mică i-a plăcut să testeze limitele, „limitele mele şi limitele părinţilor mei”, a precizat ea. „Când am ales să las orice job pentru a antrena oamenii full-time, mama mea s-a gândit că este un moment oportun să îmi spună povestea primilor mei paşi făcuţi. Am refuzat să merg până la aproape 2 ani, când, dintr-o dată, pur şi simplu, am început să alerg, iar încă de atunci am continuat să fac asta pentru mine. Să alerg către o carieră în fitness, către oamenii care au nevoie de ghidare spre un stil de viaţă mai sănătos şi echilibrat, către speranţa de a repara cât de puţin tot ceea ce înseamnă profesia de antrenor personal în ţara noastră”, a subliniat tânăra de 26 de ani, absolventă de marketing la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Ca antrenor, crede ea, trebuie să înţelegi cum funcţionează corpul, cum se dezvoltă muşchii şi cum se adaptează organismul la exerciţii. Apoi, trebuie să ai experienţă practică, abilităţi de comunicare şi ascultare activă. „Relaţia antrenor - client este una foarte importantă, tocmai de aceea trebuie să ai şi o inteligenţă emoţională ridicată pentru a menţine o relaţie calitativă şi de durată în care persoana cu care lucrezi se simte în siguranţă atât emoţional cât şi fizic.” Larisa Cocheoraş face atât antrenamente 1:1, cât şi de grup. Cele 1:1 înseamnă intimitate, focus 100% pe obiectivul tău şi pe tehnica ta de execuţie, flexibilitate şi adaptabilitate, explică ea. „Acest lucru este mult mai greu de atins atunci când lucrezi cu 3-4 persoane într-o oră, căci atenţia este împărţită şi antrenamentele de multe ori sunt gândite în aşa fel încât să nu existe o persoană care să întâmpine prea multe dificultăţi pe parcursul orei”, a adăugat ea.

La început, spune tânăra antrenoare, obişnuia să-i pese foarte mult de cum îşi fac treaba alţi antrenori din sala în care activa şi o deranja să vadă că oamenii cu care lucrau nu făceau corect exerciţiile. „Am învăţat cu timpul că trebuie să aleg să ignor asta şi să îmi redirecţionez energia către antrenamentele mele.” Cele mai importante sfaturi pe care le-ar oferi pentru persoanele care doresc să înceapă să facă sport sau să-şi îmbunătăţească nivelul actual sunt să se documenteze şi să lucreze cu un profesionist, progresul apărând mult mai repede când lucrezi cu o persoană care ştie ce face. „Cred în baby steps, pentru că nu putem schimba 35 de ani de stil de viaţă haotic în două luni de fitness. Paşii mici către o alimentaţie mai echilibrată şi antrenamente adaptate scopului clientului au nevoie de TIMP. Multă răbdare şi mai ales disciplină, care de multe ori bate motivaţia. Odihnă, hidratare, echilibru în alimentaţie. E important să ne asigurăm că avem 7-8 ore de somn, că bem cel puţin 2 litri de apă şi că includem fructele şi legumele în meniu mai des decât includem orice este gătit excesiv în ulei”, susţine Larisa Cocheoraş. Ea a completat că încearcă să fie antrenorul de care ea ar fi avut nevoie când a făcut primii paşi pe acest drum. În afara sălii de fitness, învăţă despre acest domeniu, iar în afara programului de antrenor este ea însăşi antrenată. „Eu lucrez tot cu un antrenor, este mereu bine să ai şi o altă perspectivă asupra antrenamentelor şi este un privilegiu să fiu şi eu în situaţia fetelor mele de a vedea cum se simte să lucrezi cu cineva, astfel pot să văd şi eu la ce aspecte mai am de lucrat ca şi antrenor şi unde mai este loc de îmbunătăţit. În prezent urmez un program specializat pe partea de lower body, am două antrenamente de upper şi trei de lower. 

Câţi bani poate câştiga un antrenor de fitness într-o lună?

Cea mai bună lună a mea în prezent a trecut de 10.000 de lei. Poţi să trăieşti decent dacă poţi menţine un anumit ritm de lucru şi dacă ai o gestionare a banilor foarte bună. Da, există luni foarte bune, dar există şi luni la fel de proaste.

Cum arată o zi din viaţa ta? Ai un program de tipul 9 to 5?

Am un program 24/7, pentru că sunt disponibilă şi pe WhatsApp atunci când fetele au nevoie de mine. Am zile când mă trezesc la 5:00 şi încep antrenamentele la 7:00 şi stau în sală până la 21:00, cu o scurtă pauză de 2-3 ore, şi zile în care încep la 16:00, dar stau tot până la 21:00 în sală.

Cum îţi menţii un stil de viaţă sănătos şi echilibrat în afara orelelor de antrenament? Ce nu lipseşte niciodată din frigiderul tău?

Avocado şi iar avocado. Nu am foarte multe restricţii în ceea ce priveşte alimentaţia pentru că în cei peste zece ani de când mă antrenez am învăţat să mănânc echilibrat. Dacă îmi este poftă de ceva dulce, o să aleg să mă răsfăţ fără să mă simt vinovată. Însă, la fel cum corpul meu cere dulce, la fel am poftă şi de salate, de o supă cremă bună, de un avocado toast şi mai ales de un suc de sfeclă roşie cu mere.

Ce alimente şi băuturi preferi să consumi pentru a te menţine energizatăşi în formă în timpul antrenamentelor şi în timpul liber?

Un Flat White şi Monster Zero sunt ceea ce am nevoie. Beau cu plăcere o cafea bună oricând.

Fructele, orezul cu piept de pui şi avocado, un brunch bogat şi diversificat, echilibrul în alimentaţie mă ajută mult la nivelul de energie ce se distribuie pe parcursul unei zile din viaţa mea.

Care sunt alimentele şi băuturile pe care le eviţi şi de ce? Dar care sunt „guilty pleasures”?

Guilty pleasures este tot ceea ce se găseşte la French Revolution… Consum destul de rar alcool, iar când o fac este doar vinul de ţară făcut de tata. Evit mezelurile.

Care este activitatea ta preferată în afara antrenamentelor?

Sunt o persoană foarte creativă, dansul şi pictatul mă ajută enorm să-mi menţin o stare de bine generală.  

„Cred în baby steps, pentru că nu putem schimba 35 de ani de stil de viaţă haotic în două luni de fitness. Paşii mici către o alimentaţie mai echilibrată şi antrenamente adaptate scopului clientului au nevoie de TIMP.” Larisa Cocheoraş, antrenor de fitness la sala 18 Gym

3.

Flavius Ursachi şi-a început cariera de antrenor de fitness în al doilea an de facultate, la 20 de ani, iar astăzi este triplu campion naţional la Campionatele Naţionale de Culturism şi Fitness. Are o experienţă de peste 10 ani ca specialist în transformare corporală şi este fitness manager la Bodyshape Transformation Centre, unde coordonează programele de transformare corporală.

Încă din copilărie i-a plăcut să facă mişcare, iar sporturile sale preferate erau fotbalul şi voleiul. „Educaţia părinţilor a fost mereu orientată către învăţătură şi şcoală, iar sportul era mai mult o joacă. Abia la 16 ani, în clasa a X-a, am început să merg la sala de fitness în mod organizat. Am fost inspirat de fratele meu mai mare, care a început cu ceva timp înaintea mea pentru a se pregăti de proba la educaţie fizică pentru bacalaureat, şi am văzut la el primele rezultate care m-au făcut să îmi doresc să fiu mai puternic şi să am mai multă masă musculară”, povesteşte Ursachi.

Apoi, pasionat de fitness şi de dezvoltare personală, a vrut să meargă în sală şi să ajute şi alţi oameni, care să îşi atingă obiectivele după antrenamentele sale. „Mi-am dat seama că pot transforma pasiunea mea într-un job pe timpul facultăţii din care să mă întreţin. Mai apoi s-a transformat într-o carieră, odată cu dezvoltarea mea ca om, ca sportiv şi ca antrenor. Mi-am dat seama că este un domeniu în care îmi place să activez pe termen lung, că mă ajută să îmi îmbin pasiunea pentru sport şi să îmi satisfac în acelaşi timp şi nevoia de contribuţie, care cred că este esenţială pentru a fi fericit”, a precizat el. Ca antrenor, spune Flavius Ursachi, trebuie să fii orientat personal către un stil de viaţă sănătos, să fii pasionat de ceea ce înseamnă sport, mişcare, dezvoltare personală şi să fi avut la rândul tău într-o perioadă de dezvoltare şi transformare. „În al doilea rând, cred că trebuie să fii orientat către oameni, să îi înţelegi şi să fii foarte empatic. Este important să ai o dorinţă de contribuţie în societate şi să-ţi faci meseria din vocaţie şi nu mecanic. În al treilea rând, cred că este important să fii o persoană disciplinată şi consecventă, pentru că acestea sunt valorile pe care trebuie să le dai mai departe. La final, dar la fel de important, este necesar să-ţi doreşti să te dezvolţi continuu, să fii deschis la nou şi să nu te plafonezi”, a subliniat antrenorul. De altfel, pentru a fi la curent cu noutăţile din domeniu, obişnuieşte să meargă la convenţii de fitness precum FIBO, să lege relaţii cu lideri din industrie care produc echipamente de fitness şi să urmărească companiile de top care dezvoltă tehnologie în domeniu. Totuşi, când vine vorba de provocările carierei de antrenor, crede că cea mai mare este să-ţi reglezi şi să-ţi menţii nivelul de energie constant ridicat. „Fiecare persoană cu care lucrezi se aşteaptă să fie tratată şi primită cu acelaşi nivel de energie şi entuziasm ca primul client al zilei”, a întărit el. Flavius Ursachi crede că cel mai important lucru pe care o persoană are nevoie să-l conştientizeze când vrea să se apuce de mişcare şi să obţină anumite rezultate este faptul că, indiferent de rezultatul dorit, este nevoie de răbdare şi de un efort pe termen mai lung. „Nu există scurtături şi nimic nu se întâmplă peste noapte.” În al doilea rând, spune antrenorul, totul trebuie să se întâmple gradual şi trebuie să existe o perspectivă pe termen lung. Apoi, este foarte importantă existenţa unui antrenor în acest proces, cel puţin la început, pentru a învăţa o bază solidă şi pentru a obţine rezultate mult mai rapide decât lucrul pe cont propriu, care de cele mai multe ori este presărat cu dubii şi lipsă de rezultate. „În momentul de faţă, oamenii conştientizează din ce în ce mai mult importanţa mişcării pentru menţinerea sănătăţii şi a energiei, aşa că industria de fitness este cu siguranţă în creştere. În ultimii opt ani, cariera mea de antrenor şi fitness manager este legată de Bodyshape Transformation Centre. Aici avem un sistem foarte bine pus la punct orientat către rezultatele clienţilor şi către o experienţă wow”, a mai spus Flavius Ursachi. Când vine vorba de obiectivele sale personale, el spune că sunt în două direcţii, odată în cariera de antrenor şi pe de altă parte în cariera de sportiv. În cariera de antrenor şi fitness manager la Bodyshape Transformation Centre îşi doresc să deschidă cât mai multe centre de fitness, să popularizeze conceptul de group fitness boutique, astfel încât să ajute cât mai mulţi oameni să ducă un stil de viaţă sănătos şi să normalizeze mişcarea în vieţile românilor. „În ceea ce priveşte antrenamentele mele, momentan mă antrenez de plăcere, fără un obiectiv competiţional. Am participat la campionate naţionale, europene şi mondiale de fitness, sunt de trei ori campion naţional, pot spune că am făcut performanţă în fitness. În prezent, antrenamentele mele sunt orientate către longevitate, să păstrez cât mai multă masă musculară, să fiu puternic şi tonic, să am din ce în ce mai multă mobilitate şi flexibilitate. Îmi place să mă antrenez şi singur, dar şi cu prieteni care sunt la rândul lor campioni sau lideri în industrie. De-a lungul timpului am reuşit să legăm prietenii frumoase şi astfel să ne ajutăm să rămânem motivaţi”, a povestit Ursachi.

„În ceea ce priveşte antrenamentele mele, momentan mă antrenez de plăcere, fără un obiectiv competiţional. Am participat la campionate naţionale, europene şi mondiale de fitness, sunt de trei ori campion naţional, pot spune că am făcut performanţă în fitness. În prezent, antrenamentele mele sunt orientate către longevitate, să păstrez cât mai multă masă musculară, să fiu puternic şi tonic, să am din ce în ce mai multă mobilitate şi flexibilitate. Îmi place să mă antrenez şi singur, dar şi cu prieteni care sunt la rândul lor campioni sau lideri în industrie. De-a lungul timpului am reuşit să legăm prietenii frumoase şi astfel să ne ajutăm să rămânem motivaţi” Flavius Ursachi, Fitness Manager la Bodyshape Transformation Centre

Câţi bani poate câştiga un antrenor într-o lună?

Ca în orice alt domeniu sau meserie, nivelul remuneraţiei financiare este strâns legat de nivelul de performanţă şi implicare pe care îl ai. Cu siguranţă este un domeniu din care poţi să trăieşti decent, dacă eşti un bun profesionist şi te dedici meseriei tale.

Cum arată o zi din viaţa ta? Ai un program de tipul 9 to 5?

Programul meu este destul de diferit de la zi la zi, cu câteva constante. 4-5 ore pe zi le petrec în sala de fitness unde antrenez, fie de dimineaţă, fie după-amiaza spre seară. Alte 3-4 ore pe zi le petrec la birou unde mă ocup de gestionarea şi dezvoltarea activităţii centrului de fitness. Îmi place să-mi fac antrenamentul personal la prânz, în mijlocul zilei, pentru că atunci ştiu că am cel mai bun randament şi că astfel nu-l ratez. Nu am un program 9-5, este mai flexibil, dar cu siguranţă petrec minimum opt ore pe zi la lucru.

Cum îţi menţii un stil de viaţă sănătos şi echilibrat în afara orelor de antrenament? Ce nu lipseşte niciodată din frigiderul tău?

Ce fac şi le spun mereu şi oamenilor cu care lucrez să facă este să prioritizez câteva activităţi esenţiale pentru sănătatea mea. Mă asigur că-mi programez antrenamentul în calendar, că dorm minimum şase ore pe noapte, că mănânc sănătos în 90% din timp şi îmi pregătesc cumpărăturile şi mesele în avans.Lista de cumpărături este destul de simplă, câteva surse de proteină care poate să fie atât animală cât şi vegană (organe, carne, peşte, ouă, boabe), câteva surse de grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, oleaginoase, peşte gras), carbohidraţi sănătoşi (orez, cartofi, pâine integrală), legume şi verdeţuri. Mănânc fructe de pădure şi banane, cel mai des.

Care sunt alimentele şi băuturile pe care le eviţi şi de ce? Dar care sunt „guilty pleasure”?

Evit tot ce este procesat, de la mezeluri, dulciuri, fast-food, semipreparate, până la sucuri şi alcool. Recunosc, din când în când mă bucur de o îngheţată bună, de preferat artizanală.

Care este activitatea ta preferată în afara antrenamentelor? Practici alte sporturi?

În timpul liber, în afară de antrenamentul în sală, îmi place să fac drumeţii.  

„În momentul de faţă, oamenii conştientizează din ce în ce mai mult importanţa mişcării pentru menţinerea sănătăţii şi a energiei, aşa că industria de fitness este cu siguranţă în creştere. În ultimii opt ani, cariera mea de antrenor şi fitness manager este legată de Bodyshape Transformation Centre. Aici avem un sistem foarte bine pus la punct orientat către rezultatele clienţilor şi către o experienţă wow.“

Flavius Ursachi, Fitness Manager la Bodyshape Transformation Centre

4.

Radu Ioşca Antonesei face fitness din anul 1996, fiind legitimat la clubul sportiv Petrolul Ploieşti. A fost printre pionierii României în această industrie şi după şase ani de „tras de fiare” zi de zi, a decis să urmez Academia de Educaţie Fizică şi Sport şi să îmbrăţişeze meseria de profesor de sport şi antrenor de fitness, specializare pe care a introdus-o în curriculum universitar, ea nefăcând parte din specializările sportive ale academiei la vremea respectivă. „A fost momentul când am decis că aceasta este cariera pe care trebuie să o urmez. Practic am văzut potenţialul acestei meserii în viitor, nevoia oamenilor de a se mişca în anumiţi parametri şi coordonate, accesând programe de antrenament create, gândite, programate şi asistate de un «inginer» de mişcare cum ne spunea un reputat profesor universitar”, povesteşte Radu Ioşca Antonesei, antrenor de fitness în cadrul sălii IDM Club din zona Basarab din Capitală. El are o experienţă vastă şi consideră că un antrenor de fitness trebuie să fie complet, trebuie să aibă îndemânarea de a răspunde nevoilor de mişcare pentru fiecare participant în parte la activitatea fizică, să ştie să comunice cu clienţii, să transmită mesajul corect şi pe înţelesul lor, să aibă priceperea de a alege programe optime de antrenament şi nutriţie, să fie pozitiv, să conducă eficient, să motiveze, să dea încredere şi să influenţeze subiectul pentru ca rata de reuşită să fie cât mai mare.

„Antrenamentele personalizate sunt alese în funcţie de fiecare subiect în parte. Ele trebuie să coincidă cu obiectivele lor de performanţă şi cu posibilităţile lor de mişcare. În cea mai mare parte, sălile de fitness se adresează sportului de masă, activităţilor de loisir şi mai puţin sportului de performanţă, iar de aceea obiectivele de performanţă sunt diferite de sportul de performanţă în cazul subiecţilor care aderă la forma de loisir”, a spus Ioşca Antonesei.

Antrenamentele de grup sunt standardizate, variate ca structură şi intensitate, se lucrează pe un fond muzical care de cele mai multe ori imprimă ritmul şi intensitatea antrenamentului, a mai spus el. „Antrenamentul de grup nu induce monotonia, plictiseala, rutina prin varietatea mişcărilor şi a claselor cu tematică diferită, body workout, zumba, aerobic, spinning, power pump etc. Eforturile nu sunt cu intensitate foarte crescută (eforturile maxime), ele neputând fi gestionate de antrenor, fiind singur la o clasă de 10, 12 sau mai mulţi practicanţi”, a menţionat antrenorul.

Antrenamentele 1:1 sunt alese de către practicanţi pentru că pot ajunge mai repede la condiţia fizică şi la atingerea obiectivelor lor personale sau forma corporală dorită, prin variaţii de volum (număr de repetări) şi intensitate (kilograme). Antrenorul poate corecta subiectul mai uşor în cazul în care acesta adoptă o poziţie greşită sau o execuţie defectuoasă, atenţia lui fiind concentrată pe o singură persoană, a adăugat el. Provocările cu care se confruntă sunt diverse, cea mai mare în opinia mea sa fiind aceea de a ţine pasul cu toate tendinţele ce apar în domeniul fitnessului, nu cu scopul de a te specializa pe toate ramurile, ci de a cunoaşte varietatea de activităţi, modul lor de acţiune, cum contribuie ele la creşterea formei fizice şi psihice a practicanţilor exerciţiilor fizice, ceea ce duce implicit la o creştere a calităţii vieţii. „Mă documentez permanent, citesc literatura de specialitate, particip la diferite cursuri pe diferite activităţi sportive, schimbăm impresii cu colegii de breaslă atât din ţară cât şi din afara ei, astfel încât să nu rămân doar cu informaţiile asimilate în anii de studii universitare”, a explicat el. O altă confruntare importantă cu care se confruntă este aceea de a-i convinge pe cei ce apelează la serviciile sale de antrenor că ceea ce face, face bine, că este pregătit, că îi motivează şi că poate să le îndeplinesc cerinţele. Baza formării sale profesionale este s-a clădit în patru ani de studiu universitar şi un master în domeniu. „Pregătirea unui antrenor nu constă doar în a arăta formele unei mişcări, execuţia ei corectă şi câteva programe de antrenament învăţate în câteva cursuri. Antrenorul trebuie să cunoască toate modificările pe care mişcarea le aduce corpului atât în plan fizic, cât şi psihic. Trebuie să cunoască modificările fiziologice, ergofiziologice prin care efortul aduce modificări corpului şi să le interpreteze corect, anatomia corpului uman, biomecanica corpului prin care poate crea posibilităţi multiple de mişcare în axe şi planuri, procesul de predare prin care să livreze informaţia corect şi pe înţelesul subiecţilor, în plan psihologic să motiveze, să dea încredere, să fie un bun ascultător, să cunoască capacităţile volitive şi afective pentru a fi eficient şi a asigura o bună desfăşurare a activităţii sportive.” Apoi, merge la cursuri an de an sau la diferite perioade de timp, care vin să optimizeze şi să îmbunătăţească activitatea fizică, ele fiind create în funcţie de nevoile şi aspiraţiile masei mari a populaţiei. „De multe ori, antrenorii intră în capcana idealului frumos, să-şi modeleze subiecţii aşa cum îi văd în filme, poze, videoclipuri, pe diverşi actori, staruri, neţinând cont de dorinţele, nevoile şi posibilităţile proprii ale subiecţilor, încercând să grăbească procesul astfel încât să le aducă notorietate şi recunoaştere”, a subliniat el.

Acesta a adăugat că a adaptat programele de antrenament în funcţie de nivelul de pregătire, condiţie fizică, posibilităţi materiale, disponibilitate de timp liber şi cerinţele pe care le are fiecare practicant în parte. „Cel mai greu este să lucrezi cu oamenii, cred că este valabil în orice domeniu de activitate cunoscut. Fiecare dintre practicanţii exerciţiilor fizice îşi fac un film despre ceea ce vor să dobândească în urma accesării unor programe de antrenament şi pornesc la drum cu încredere, motivaţie şi dorinţă. Mare parte dintre aceştia îşi pierd motivaţia pe traseu pentru că percepţia lor prin care pot ajunge la nivelul de formă fizică, aspect fizic dorite nu sunt în conformitate cu filmul făcut de ei, crezând că pot ajunge mai repede, fără să facă sacrificii, să participe de câteva ori la activităţi”, a precizat antrenorul. Clienţii cu probleme de sănătate sunt abordaţi în mod diferit ţinându-se cont de afecţiunile cu care aceştia se confruntă. Este foarte important ca în alegerea programelor de antrenament să nu se producă o deteriorare mai gravă a problemei deja existente sau să se creeze alta. „În funcţie de diagnosticul pus de medic şi contraindicaţiile cauzate de problema de sănătate, se aleg acele programe de antrenament care să vină în sprijinul clientului, pentru a-i ameliora şi îmbunătăţi starea de sănătate, a-i recupera funcţia pierdută temporar în urma unui accident sau traumatism, a-l integra într-un program de activităţi fizice adecvat problemei medicale, să simtă din nou bucuria de a  face mişcare prin exerciţiu fizic.” De ce te aleg clienţii? „Clienţii vin în special pentru că o sală prezintă condiţii optime, variate în a petrece o parte din timpul liber într-un mod cât mai plăcut, pe urmă intervine antrenorul, care trebuie să fidelizeze clienţii. Ca un antrenor să aibă o rată de reuşită cât mai mare, trebuie să fie în primul rând pregătit profesional, să aibă capacitatea de a crea programe de antrenament variate, să convingă, să dea încredere, să motiveze şi să fie de fiecare dată pozitiv, atent la nevoile şi aspiraţiile clienţilor cu care lucrează şi vine în contact”, a spus antrenorul de la IDM Club. În momentul de faţă, el lucrează cu peste 20 de clienţi, cei mai fideli au 16 ani de când colaborează, dar sunt şi clienţi cu care lucrează de 14 ani, de 10 şi 8 ani, cei mai noi având doar 2 ani de colaborare.Cel mai important obiectiv pentru cariera sa de antrenor este acela de a fi permanent pregătit să facă faţă cerinţelor permanente în schimbare, atât din partea clienţilor, cât şi a domeniului în care lucrez, accesând informaţii, participând la convenţii, clase cu pregătire specifică activităţii de fitness. „Încerc să fiu un exemplu pentru cei din jurul meu, construind un mod de viaţă sănătos bazat pe activităţi fizice recreative, pe o nutriţie sănătoasă fără excese alimentare sau de altă natură. Îmi place să mă antrenez singur pentru a fi concentrat pe antrenament, să fiu eficient, pentru că de cele mai multe ori sunt în criză de timp. Mă antrenez de cinci ori pe săptămână cât mai variat, pentru a mă menţine în formă, promovând o viaţă activă şi sănătoasă. Un antrenor ieşit din formă, cu un aspect fizic neglijat, nu poate fi un exemplu, un factor motivaţional, el neputând să inspire încredere că ceea ce promovează poate construi un mod de viaţă sănătos pentru oamenii cu care vine în contact şi cu care lucrează”, a precizat Radu Ioşca Antonesei.

„De multe ori, antrenorii intră în capcana idealului frumos, să-şi modeleze subiecţii aşa cum îi văd în filme, poze, videoclipuri, pe diverşi actori, staruri, neţinând cont de dorinţele, nevoile şi posibilităţile proprii ale subiecţilor, încercând să grăbească procesul astfel încât să le aducă notorietate şi recunoaştere.” Radu Ioşca Antonesei, antrenor de fitness în cadrul sălii IDM CLUB din zona Basarab din Capitală

Câţi bani poate câştiga un antrenor de fitness într-o lună? 

Câştigurile băneşti sunt în cea mai mare parte influenţate de sala în care antrenezi, de locaţia ei şi de posibilităţile materiale ale clienţilor cu care intri în contact. Ele diferă, o sală de cartier dă posibilităţi reduse de a câştiga bani în comparaţie cu săli exclusiviste, unde posibilităţile de câştig sunt atractive. Cu cât eşti mai disponibil ca timp, creativ, factor motivational, pregătit profesional, cu atât câştigurile sunt pe măsură. Se poate ajunge în medie la un venit de peste 2.000 de euro lunar.

Cum arată o zi din viaţa ta? Ai un program de tipul 9 to 5?

Da, bună întrebare, lucrez ca antrenor din anul 2002, iar de ani buni încep activitatea la ora 6:30 sau 7:00 dimineaţa şi o închei la ora 20:30 sau 21:00 de cinci ori pe săptămână. Au fost ani când începeam activitatea la ora 9:00 şi o terminam la ora 1:00, noaptea. Weekendul este dedicat în exclusivitate familiei. Am zile cu 10, 11 clienţi programaţi pe anumite intervale orare cu care desfăşor activităţi variate de mişcare.

Cum îţi menţii un stil de viaţă sănătos şi echilibrat în afara orelor de antrenament? Ce nu lipseşte niciodată din frigiderul tău?

Echilibrul şi stilul de viaţă sănătos le menţin în cadrul familiei, alături de soţie şi de cei doi copii de 3 şi 7 ani cu care mă joc în fiecare seară, practic prin joacă cu ei îmi retrăiesc propria copilărie şi mă relaxez după o zi intensă de muncă. Weekendul reprezintă perioada de timp când pot să particip la activităţi fizice recreative, plimbări în parc, excursii la munte sau ne retragem la casa de la ţară unde pedalez cu bicicleta şi mă bucur de natură.

Am două categorii de alimente care nu lipsesc din frigider. Acestea sunt: carnea de pui, porc, vită şi peşte şi legumele, în special cele verzi.

Care sunt alimentele şi băuturile pe care le eviţi şi de ce? Dar care sunt „guilty pleasures”?

Nu sunt un om al exceselor de niciun fel, aşa că nu evit nimic. Ideea este că trebuie să existe un echilibru între caloriile ingerate şi cele consumate, de a folosi hrană de calitate cu valoare nutritională bună în detrimentul alimentelor de tip fat-food. Nu sunt un om al exceselor de niciun fel, aşa că nu evit nimic. Ideea este că trebuie să existe un echilibru între caloriile ingerate şi cele consumate, de a folosi hrana de calitate cu valoare nutriţională bună în detrimentul alimentelor de tip fast food sau junk food pline de grăsimi trans, nesaturate, aditivate şi cu adaos de zahăr, care consumate frecvent pot declanşa boli de nutriţie sau ale aparatului cardiovascular.

Plăcerea mea nevinovată constă în consumul de dulciuri şi în special de ciocolată. Îmi place să beau Coca-Cola şi Pepsi-Cola light de 2, 3 ori pe lună. Încerc să reduc cât de mult pot consumul unui aliment care se dovedeşte a fi unul dintre cele mai nocive alimente cu care ne confruntăm, care creează dependenţă şi predispune la boli de nutriţie şi diabet, şi anume zahărul.

Ce faci în afara antrenamentelor?

Activitatea preferată în afara antrenamentelor nu constă într-o activitate fizică de mişcare, ci este statică şi constă în plăcerea de a mă juca pe telefon. Am un singur joc de strategie pe care îl joc de 8 ani în limite rezonabile, deoarece bugetul meu de timp liber este foarte limitat. Activitatea profesională este foarte consumatoare de timp, urmată de timpul petrecut cu familia. În ceea ce priveşte alte sporturi, pot spune că practic foarte rar. Schiez puţin iarna, ocazional joc tenis de masă sau fotbal. 

„Cel mai greu este să lucrezi cu oamenii, cred că este valabil în orice domeniu de activitate cunoscut. Fiecare dintre practicanţii exerciţiilor fizice îşi fac un film despre ceea ce vor să dobândească în urma accesării unor programe de antrenament şi pornesc la drum cu încredere, motivaţie şi dorinţă. Mare parte dintre aceştia îşi pierd motivaţia pe traseu pentru că percepţia lor prin care pot ajunge la nivelul de formă fizică, aspect fizic dorite nu sunt în conformitate cu filmul făcut de ei.”

Radu Ioşca Antonesei, antrenor de fitness în cadrul sălii IDM CLUB din zona Basarab din Capitală