Bolile cronice vor marca activitatea din spitale în viitor, crede medicul Kenneth Alexander, care lucrează într-un spital de copii din Florida şi este profesor la universitatea de medicină din acelaşi stat din America, ţara de unde deseori se dă „ora exactă” în medicină şi farma. El a venit în România pentru a le vorbi medicilor şi rezidenţilor din Bucureşti şi Cluj despre ce pot face pentru a creşte nivelul de vaccinare, bolile cauzate de infecţii fiind una dintre ariile sale de specializare. Într-o discuţie cu Business Magazin, medicul de peste Ocean vorbeşte despre ce va influenţa lumea medicală în viitor, cum pot învăţa medicii să comunice pe înţelesul pacienţilor. Avem vaccinuri, medicamente pentru infecţiile pe care nu le putem evita. Ce putem evita este să ne creăm singuri bolile cronice, spune specialistul.

„Dacă ne uităm la bolile din trecut, vedem că erau mai ales acute, legate de infecţii. Acum, ne îndreptăm spre o perioadă a bolilor cronice, care sunt consecinţa obezităţii, a diabetului. Este o vorbă că bolile infecţioase vin spre tine, dar pe cele cronice le creezi tu. Se lucrează la vaccinuri împotriva cancerului de prostată, de plămâni. În acest timp, oamenii pot să adopte un stil de viaţă sănătos, să nu fumeze, să mănânce mai puţine grăsimi. Iar prin aceste lucruri pot să îşi îmbunătăţească speranţa de viaţă substanţial”, crede dr. Kenneth Alexander. El este şeful diviziei de boli infecţioase din cadrul Nemours Children’s Hospital, Florida, şi totodată profesor la Universitatea de Medicină din Orlando, Florida. A fost atras de medicină încă de când era copil, tatăl său fiind medic veterinar. „Pe măsură ce societatea devine mai bogată, cred că vom vedea din ce în ce mai multe boli cronice, ceea ce va costa sistemul de sănătate mai mult. Cred că sistemul medical câştigător va fi cel care va închiria cele mai multe paturi de spital către Amazon ca spaţii de depozitare. Altfel spus, vom avea paturi de spital libere şi vom ajuta oamenii în propriile case, şcoli, locuri de muncă, ceea ce va fi mult mai eficient financiar”, a mai spus specialistul. El are pregătire de chimist şi de medic, făcând inclusiv un doctorat. În zona de cercetare a mers spre bolile infecţioase, iar apoi s-a specializat în cele care afectează copiii. A lucrat inclusiv cu dr. Sam Katz, unul dintre inventatorii vaccinului antirujeolă, pe care îl consideră de altfel mentor. Aşa a ajuns să se ocupe mai mult de zona de comunicare medicală, un spaţiu puţin abordat de medici. Iar prima nevoie de comunicare a venit în 2006, odată cu aprobarea vaccinului anti-HPV în SUA. „Am observat că, deşi vaccinul făcea bine, oamenii nu îşi vaccinau copiii. Mi-am dat seama că profesioniştii medicali comunicau în forma greşită. În cazul vaccinului anti-HPV, provocarea a fost că oamenii tind să creadă că acest virus este unul cu transmitere sexuală şi pierd din vedere că vorbim de fapt despre prevenţia cancerului. Circa 5% din toate cancerele din lume sunt cauzate de HPV. Avem în mână posibilitatea de a preveni aceste boli. Cancerul cervical este al doilea ucigaş pentru femei în multe părţi ale lumii. În Brazilia, de exemplu, este pe primul loc”, spune dr. Kenneth Alexander.

Cifrele arată nevoia

Cancerul de sân reprezintă în România principala cauză de mortalitate de cancer la femei, arată datele publice. Mai mult, suntem pe primul loc în UE la mortalitatea pe cancerul de col uterin, dar doar 3,4% din femei cu vârsta între 25 şi 64 de ani au beneficiat de screening în cadrul programului naţional în 2020, potrivit datelor de la Statistică. Doar 25% dintre femeile din România realizează screeningul anual pe cancer de col uterin, în timp ce în Austria şi Suedia 80% din femei fac sceening, potrivit Societăţii Române de Medicină Preventivă (SRMP). În România sunt 6,29 milioane de femei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Centura de siguranţă

„Despre asta este prevenţia: pui centura de siguranţă nu pentru că ai un accident de circulaţie, ci pentru că ai putea avea unul. Oamenii ştiu că prevenţia este mereu mai eficientă din perspectiva costurilor decât tratamentul”, mai crede medicul Kenneth Alexander. El face o comparaţie între vaccinuri şi afişele cu răufăcători. Poliţiştii vor şti cum arată un răufăcător dacă văd afişul, ceea ce nu înseamnă că vor confunda o poză cu o persoană. Similar, sistemul imunitar primeşte „poza” virusului, prin vaccin, şi se va lupta cu acesta dacă la un moment dat virusul va ajunge în organism. „Oamenii trebuie să pună întrebări, dar să nu uităm că vaccinurile salvează vieţi. Estimările sunt că vaccinurile existente până acum salvează între 10 şi 20 de milioane de vieţi an de an. Variola este o imagine între carte. Mulţi oameni nu au văzut cum arată rujeola, nu ştiu ce este tusea convulsivă, oreionul, poliomielita”, a mai spus specialistul american. El susţine că inclusiv sistemul american, cu vaccin anti-HPV din 2006, nu a reuşit să imunizeze decât puţin peste jumătate dintre fetele şi băieţii care pot primi doza. În alte ţări, precum Australia, Canada, Scoţia, procentul de imunizare este de peste 90%. În România a existat o campanie de vaccinare anti-HPV în urmă cu 15 ani, reluată anul trecut de către autorităţi. Vaccinul anti-HPV, care oferă protecţie în cazul cancerului de col uterin, este compensat cu 50% din decembrie 2023 pentru pacienţii români asiguraţi, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 45 de ani. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot face vaccinul ca metodă de prevenţie împotriva mai multor tipuri de cancer. Pentru fetele şi băieţii sub 18 ani, imunizarea este gratuită. Dintre cele peste 43.000 de femei care au fost diagnosticate cu cancer în 2020, circa 8% au fost cancere de col uterin. „Experţii în comunicare spun că noi, doctorii, vorbim prea mult şi nu spunem lucrurile importante. Ce putem face este să spunem mamelor, părinţilor că atunci când fiicele lor ajung la 12 ani, le protejăm prin vaccinare împotriva a şase tipuri diferite de cancer. Iar apoi ne oprim pentru că părinţii vor vrea să facă ce este mai bine pentru copiii lor”, crede medicul american. Una dintre bunele practici este să folosim sistemul educaţional, şcolile, pentru a imuniza copiii, aşa cum se practică în multe state la nivel mondial. Medicul dă exemplul unui afiş din campania naţională din Australia cu o femeie şi fiica ei, iar fata sprijină capul pe umărul mamei, cu mesajul „În sfârşit, o veste bună despre cancer”.

Mai greu de comunicat astăzi

„Pe de-o parte, oamenii nu mai vor să audă de vaccinuri după perioada Covid. O altă provocare este social media de astăzi, oamenii cred că tot ce este pe internet este bun. Este o provocare să vorbesc despre vaccinuri astăzi, dar mai ales pentru că am setat standarde foarte înalte când vorbim despre ştiinţă.  Dacă ai în faţă o persoană împotriva vaccinării, începi prin a stabili că toată lumea vrea să facă ce e bine. Apoi, trebuie să vezi ce frică generează această atitudine. Te conectezi cu persoana respectivă înainte de a o corecta. Apoi, răspunzi îngrijorărilor pe care le ridică”, spune Kenneth Alexander.