Noile aeroporturi dar mai ales noile autostrăzi vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim în ceea ce priveşte atractivitatea atât faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi faţă de turişti.

Sibiul va fi la mai puţin de trei ore de Bucureşti odată cu finalizarea autostrăzii Piteşti - Sibiu în 2027, iar în 2024 primul tronson al acestei autostrăzi, va duce infrastructura modernă până la Curtea de Argeş ♦ Mai mult, Tg.-Mureş dintr-un oraş rupt de restul ţării, devine un nod rutier odată cu finalizarea A3 până la Cluj şi demararea lucrărilor la A8 în 2024.

Noile aeroporturi dar mai ales noile autostrăzi vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim în ceea ce priveşte atractivitatea atât faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi faţă de turişti.

În premieră, în 2024, toate tronsoanele autostrăzii A1 Piteşti - Sibiu fi în con­strucţie sunt gata sau aproape gata, cum este cazul loturilor dinspre Sibiu şi cel până la Curtea de Argeş. Astfel, în premieră, în 2024 un nou oraş va fi conectat la infra­structura modernă, iar de la Bucureşti la Curtea de Argeş drumul va putea fi parcurs în cel mult o oră şi jumătate, faţă de două ore şi jumătate în prezent.

Sibiul, din 2027, se va afla la circa 250 km de autostradă de Bucureşti, adică la circa două ore şi jumătate, adică se va putea ajunge mai repede la Sibiu decât la Braşov când DN1 este cel mai liber. Pe de altă parte, dacă pe Valea Prahovei sunt mai multe staţiuni, la Sibiu cel mai probabil Păltiniş va atrage cei mai mulţi turişti, devenind astfel mult mai accesibil decât este în prezent.

Într-un interviu acordat ZF anterior, Astrid Fodor, primarul Sibiului spunea că infrastructura a permis dezvoltarea accele­rată a oraşului atât din perspectivă turistică, deoarece dinspre vest s-a putut ajunge mult mai uşor, dar şi industrială. De partea cea­laltă, abia acum sunt înregistrate progrese notabile pentru o autostradă spre Piteşti. Sibiul a beneficiat până acum de o atrac­ti­vitate crescută în special datorită aeropor­tului, care îl conectează direct la huburi din Germania şi Austria, dar şi datorită noilor loturi de autostradă. Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen şi finalizarea ecoductului dintre Lugoj şi Deva, vor fi îndepărtate şi ultimele piedici, iar Piteşti-Sibiu va permite conexiunea rapidă spre Capitală.

Un drum la Bucureşti durează şi şase ore pentru că sunt blocaje. Nu este normal să se ajungă atât de greu în Capitală. Pe cale rutieră ajungi greu, pe cale ferată ajungi greu, linii de zbor nu există acum spre Bucu­reşti. Marile firme din Sibiu care livrează la Piteşti componente, care livrează în Con­stan­ţa. Spre exemplu, numai de la Continen­tal pleacă două camioane pe zi. Acum Sibiul are autostradă spre Europa de Vest iar aeroportul a atras de asemenea mulţi investitori.

Zoltán Soós, primarul municipiului Târgu-Mureş, de asemenea explica pentru ZF cum dezvoltarea infrastructurii rutiere atrage atenţia investitorilor şi pune noi oraşe pe radarul acestora.

Autostrada spre Cluj a atras o serie de investitori şi transformă viaţa de zi cu zi a oraşului. Interesul companiilor din Româ­nia dar şi din afară a crescut.

Tronsonul lipsă din autostrada spre Cluj este deja gata şi acum oraşul este conectat pe autostradă de Cluj, Alba Iulia, Deva, până la Arad şi Ungaria. Astfel Târgu-Mureş este „legat“ la reţeaua europeană de autostrăzi.

Astfel a fost atras în Mureş şi proiectul Mureş City Logistics unde funcţionează un depozit al FrieslandCampina dar şi producţie – Elektrokontakt Romania (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, furnizor de cablaje pentru industria auto.

De asemenea, tot lângă Târgu-Mureş la Ungheni, a fost construită baza logistică pentru Hell - băuturi energizante şi răcoritoare, cu 18 mil. euro investiţie şi care va deservi piaţa locală.

Mai mult, Târgu-Mureş a atras şi investiţii din partea CTP, cel mai mare proprietar şi dezvoltator de spaţii logistice şi industriale, care a cumpărat de la Mobexpert proiectul de lângă aeroport.