ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.

Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.

Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.

„Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.

Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.

Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.

Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.

Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri

Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.

Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa

În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.

De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.

„Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.