Care sunt principalele investiţii necesare în sectorul agricol: reabilitarea infrastructurii de irigaţii, resuscitarea sectorului de creştere a porcilor şi calificarea forţei de muncă
Deşi România a pierdut cele 4 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de irigaţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reabilitarea canalelor principale, mai întâi, dar şi secundare, este una dintre cele mai „arzătoare“ investiţii ale sectorului în acest moment, consideră reprezentanţii companiilor de profil.
Deşi România a pierdut cele 4 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de irigaţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reabilitarea canalelor principale, mai întâi, dar şi secundare, este una dintre cele mai „arzătoare“ investiţii ale sectorului în acest moment, consideră reprezentanţii companiilor de profil. Afirmaţiile vin şi în contextul în care în anul agricol 2020 seceta a afectat peste un milion de hectare cultivate cu cereale, din cele peste cinci milioane de hectare cultivate, iar în total s-au irigat circa 500.000 de hectare.
Totuşi, reabilitarea întregii suprafeţe amenajate pentru irigaţii, de 3 milioane de hectare, presupune investiţii de 10-15 miliarde de euro, o sumă imensă, pe care, fermieri o cer de la bugetul de stat. Însă, alte voci din agrobusiness spun: „Ce facem cu restul suprafeţei până la 9 milioane de hectare – suprafaţa arabilă a României pe care nu sunt amenajate canale de irigaţii? Cum sprijinim ceilalţi fermieri şi cum îi stimulăm să facă investiţii?“.
În plus, pentru a se face investiţii în producţia materiilor prime la care România are deficit sau în procesarea altor materii prime la care stă bine şi ar putea aduce valoare adăugată, antreprenorii spun că au nevoie de măsuri clare şi de o strategie din partea statului. De exemplu, pentru a reduce deficitul de carne de porc, este nevoie mai întâi de eradicarea pestei porcine afircane şi ulterior de investiţii în circa 190.000 de scroafe matcă, lucru care ar dura aproximativ un deceniu, însă este foarte important, deoarece în prezent România îşi satisface numai 25-30% din consum din producţia internă.
Lipsa forţei de muncă este o altă provocare pentru sectorul agricol, dar, mai ales, lipsa forţei de muncă calificate. Numărul liceelor agricole din România este de numai 57, dar şi aşa tinerii nu sunt prea dornici să le calce pragul. În plus, la sate sau în oraşele mici tinerii preferă să plece în străinătate şi poate chiar să lucreze în agricultură, fără studii, pentru că salariile sunt mai mari de două sau trei ori decât în România. Emil Ancuţa, acţionar al producătorului de croissante Derpan din Galaţi, spunea că îi este foarte greu să găsească angajaţi în zona sa, pentru că foarte mulţi au plecat în Germania.
În ceea ce priveşte calificarea, anumite companii au ales să investească în educaţia propriilor angajaţi. Spre exemplu, reprezentanţii companiei Syngenta Agro, unul dintre cei mai mari distribuitori de seminţe, spun că anul acesta vor să investească şi în dezvoltarea echipei prin specializare profesională şi întărirea capabilităţilor pentru a răspunde nevoilor şi provocărilor din agricultură.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
