Sunt aproximativ 60 de sectoare majore în economie, o parte industrii care reprezintă adevăraţi piloni de sprijin pentru mediul de business local, dar şi unele domenii poate mai puţin vizibile sau contorizabile, dar care sunt însă la fel de importante pentru bunăstarea unei ţări. În total, circa 770.000 de firme alcătuiau la finalul anului trecut întreg ecosistemul local de business, care angrenează în mecanismele sale circa 4 milioane de oameni, cunoscuţi mai simplu sub denumirea de salariaţi. Fiecare companie, dar şi fiecare angajat activează, respectiv lucrează într-un anumit sector. Ce a însemnat pandemia pentru toţi şi toate? Răspunsul diferă de la caz la caz.

Doar patru sectoare majore din economie – construcţiile, posta şi curieratul, activităţile veterinare şi fabricarea produselor din tutun – au reuşit să crească anul trecut cu peste 10%, într-o economie afectată de pandemia de Covid-19, care a pus pe pauză anumite industrii şi care i-a făcut pe consumatori mai prudenţi în achiziţii. Dintre cele 63 de domenii mari analizate de ZF, mai puţin de un sfert, respectiv 15, au fost pe plus comparativ cu 2019 în ceea ce priveşte valoarea, o dovadă clară privind impactul pe care criza sanitară ‒ devenită şi economică – l-a avut asupra mediului de business local.

Este interesant de observat că cifrele nu doar că nu mint, ci pictează un tablou foarte elocvent pentru ceea ce s-a întâmplat efectiv anul trecut.

Construcţiile – fie ele case, blocuri, hale industriale sau chiar clădiri de birouri ‒ au continuat să se ridice în plină pandemie. Când aproape nimic altceva nu mai funcţiona, oamenii lucrau de zor pe şantierele din toată ţara. Şi cum avioanele erau staţionare la sol, magazinele de modă sau cosmetice erau închise, iar oamenii stăteau acasă şi în casă mai mult decât oricând, vânzările de imobile au fost pe val, ca de altfel şi alte domenii adiacente, precum comerţul cu electrocasnice, cu mobilă sau articole de bricolaj. Românii au investit în 2020 în lucruri palpabile şi în a-şi face şederea mai confortabilă în propria locuinţă ‒ nouă sau veche.

În 2020, din statistici au dispărut 5.500 de firme şi 300.000 de salariaţi. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”.

Aceste schimbări în comportamentul de consum sunt confirmate şi de cifre, comerţul cu amănuntul cu produse nealimentare crescând anul trecut cu 3,6%. Această valoare ia în calcul însă şi moda, cosmeticele, carburanţii şi medicamentele, motiv pentru care avansul e unul temperat.

Şi comerţul alimentar – analizat separat – se află printre sectoarele cu tracţiune în 2020, când vânzările au crescut cu aproape 9% în medie. Diferenţele de la lună la lună sunt însă majore. Februarie şi martie au fost luni de panică, de cumpărături impulsive şi de stoc, urmate de un aprilie pe minus, în care consumul s-a făcut în mare parte din ceea ce exista deja în cămară sau în frigider. Apoi, lucrurile s-au mai echilibrat pe parcursul anului, odată ce şi parcursul bolii a fost mai predictibil sau odată ce teama s-a mai atenuat.

Totuşi, când vine vorba de comerţ – indiferent de tipul său – există un câştigător suprem, şi anume online-ul, care a fost de altfel motorul întregii economii, trăgând după sine şi alte sectoare. Nu există un CAEN special pentru comerţ online, dar o dovadă clară a evoluţiei sale spectaculoase o reprezintă creşterea pieţei de poştă şi curierat, de 15,7%, a doua cea mai mare din economie, după construcţii.

Podiumul este completat de un domeniu poate mai puţin vizibil pentru publicul larg – activităţile veterinare. Totuşi, e vorba de o industrie de 1,7 mld. lei anul trecut, plus 12,8%, unde lucrează 7.500 de oameni. Cum a ajuns acest sector în lumina reflectoarelor? Tot datorită pandemiei. Timpul îndelungat petrecut la interior precum şi regulile de distanţare socială impuse de autorităţi i-au determinat pe oamenii din toată lumea, inclusiv România, să adopte sau să cumpere un animal de companie, fie el câine, pisică, hamster sau altă vietate. Fie doar pentru că aveau nevoie de companie, fie că aveau nevoie de o scuză în plus pentru a ieşi din casă, oamenii au decis în 2020 mai mult ca niciodată să aibă un pet, însă trendul exista deja într-o lume tot mai grăbită şi mai singură. Astfel, în jurul animalelor de companie s-a construit o adevărată industrie, de la cabinete veterinare la saloane de cosmetice pentru căţei şi pisici, la hoteluri de profil şi la producţia de haine sau jucării specifice.

Orice criză îşi pune amprenta diferit asupra domeniilor din economie însă, spre deosebire de oricare altă perioadă dificilă de până acum, pandemia a avut o serie de particularităţi, fiind în primul rând o problemă a sistemului sanitar. De aceea, unele domenii au continuat să funcţioneze normal – comerţul online, retailul farma sau alimentar, curieratul sau livările la domiciliu. Altele s-au oprit aproape complet timp de câteva luni, lucru care nu s-a mai petrecut niciodată până acum. Turismul – cu toate subdomeniile sale – a fost poate cel mai lovit şi pare că va mai avea nevoie de nişte ani să îşi revină. Iar asta se vede, din nou, în cifre.

Transportul aerian, agenţiile de turism şi industria spectacolelor sunt perdanţii anului trecut, postând scăderi de business ce depăşesc 50% şi urcă până la chiar 90%. Avioanele au stat mai mult la sol în 2020, agenţiile de turism nu au avut nici clienţi, dar nici destinaţii pe care să le vândă pentru că multe ţări şi-au închis graniţele pentru călători, iar industria spectacolelor a tras cortina în prima parte a anului trecut şi nu a ridicat-o până în 2021.

La fel ca în cazul evoluţiilor pozitive, şi cele negative sunt înlănţuite. Oamenii nu au mai călătorit, nu au mai mers la birou, nu au mai ieşit cu zilele din casă, aşa că şi vânzările de maşini s-au prăbuşit, iar odată cu ele şi producţia de profil, motorul principal al economiei şi mai ales al exporturilor locale. Circa 135.000 de oameni lucrau la final anului trecut în domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cu 28.000 mai puţini ca în 2019. Industria a ajuns la 73,5 mld. lei, cu 21% sub nivelul dinainte de pandemie.

Nici HoReCa nu a dus-o prea bine, nici industria de activităţi sportive, recreative şi distractive, toate fiind dependente de apetitul oamenilor de a ieşi, de a se plimba şi totodată de libertatea lor de a o putea face.

Sunt mai bine de 20 de sectoare economice – dintre cele peste 60 analizate de ZF – care au postat scăderi de business de două cifre (peste 10%). Tocmai de aceea este relevantă analiza sectorială, ţinând cont că cifra de afaceri totală a companiilor din România a scăzut cu doar 5,5% în 2020, un an atipic, marcat de pandemia de Covid-19, care a adus cu sine şi o criză economică în multe sectoare. Astfel, la o privire de ansamblu, lucrurile nu arată dramatic, dar analizate în amănunt, ele spun o altă poveste.

Datele de la Registrul Comerţului mai relevă şi că din statistici au dispărut

5.500 de firme, dar şi 300.000 de salariaţi în 2020. În ceea ce priveşte numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ţine în viaţă, chiar dacă „pe perfuzii”. În acest an se vede deja o creştere majoră a numărului de insolvenţe, care mai departe se poate traduce şi în falimente, radieri sau dispariţii de companii.

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi şi evoluţia cifrei de afaceri totale, estimările pentru 2021 sunt optimiste după primele opt luni, mai ales cele venite din partea executivilor şi specialiştilor din domeniile puternic afectate. Ei spun că era greu să fie un an mai slab ca precedentul, pentru că mai rău nu se poate. Totuşi, în contextul actual al pandemiei, cu un val 4 ce doboară record după record, nimeni nu se mai aventurează în a înainta cifre sau estimări. All bets are off!