Câştigul obţinut de români din Pilonul II de pensii private obligatorii este mai mult decât dublu faţă de actualizarea contribuţiilor brute doar cu rata inflaţiei, pe întreaga perioadă de aproape 15 ani de funcţionare a acestui sistem, randamentele fiind şi peste cele oferite de depozite bancare, potrivit calculelor APAPR.

Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durată de funcţionare (20 mai 2008 – 31 decembrie 2022), comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,19% pe aceeaşi perioadă.

De exemplu, potrivit APAPR, un român cu salariul mediu pe economie care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în prezent a acumulat  contribuţii brute de 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei. Diferenţa o reprezintă un câştig mediu net de 5.900 lei.

În ultimii 15 ani, fondurile de pensii au făcut plăţi în valoare totală de peste 1,1 miliarde lei către 88.202 de participanţi şi beneficiari (moştenitori).

 La finele lui 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde lei, record istoric pentru sistem. În aproape 15 ani de activitate, în Pilonul II au fost virate contribuţii brute în valoare de 79 miliarde lei. Diferenţa dintre activele nete la zi şi contribuţiile brute, ajustate cu plăţile deja realizate (ieşiri din sistem), o reprezintă un câştig în beneficiul exclusiv al participanţilor de 18,5 miliarde lei (cca. 3,8 miliarde euro), net de toate comisioanele percepute de administratori.

De altfel, 99,98% dintre plăţile realizate către clienţii Pilonului II reprezintă sume ce cuprind contribuţiile virate şi câştiguri din investiţii. Doar 0,02% din total (suma exactă: 253.967 RON) au vizat compensarea unor pierderi marginale ale unor participanţi, în principal în cursul anului 2022, conform datelor APAPR. Potrivit Legii 411/2004, administratorii compensează din surse proprii (rezerva de capital numită provizion tehnic, constituită din comisioanele de administrare încasate în timp) orice eventuală diferenţă negativă dintre valoarea contului participanţilor şi valoarea garantată (contribuţii brute minus comisioanele legale de administrare) la momentul ieşirii din sistem (fie prin pensionare la termen, fie prin pensionare de invaliditate sau deces).

”Cu alte cuvinte, chiar şi atunci când pieţele financiare traversează perioade dificile, marcate de volatilitate, administratorii preiau asupra lor povara financiară şi compensează eventualele scăderi. În prezent, administratorii au constituite provizioane tehnice totale în valoare de 951 de milioane lei, mult superioare sumelor necesare efectiv pentru aceste compensări. Evoluţia plăţilor realizate de Pilonul II”, se precizează în raportul APAPR.

Anul 2022 a reprezentat într-adevăr cel mai dificil an pentru Pilonul II, singurul pe minus în 15 ani de activitate.

”Războiul din Ucraina, inflaţia globală record pentru ultimele decenii, criza energetică, volatilitatea extremă de pe pieţe au afectat toate categoriile de plasamente financiare. Valoarea titlurilor de stat ale României, precum şi valoarea principalilor indici ai Bursei de Valori de la Bucureşti au suferit scăderi de circa 3% în 2022, după fluctuaţii semnificative în cursul anului”.

Potrivit Bloomberg, preţurile titlurilor de stat româneşti au pierdut aproape 12% în prima jumătate a lui 2022, cotaţiile revenind treptat pe finalul anului, rezultatul anual fiind -2,7%. Scăderea valorii titlurilor de stat este cauzată de majorarea inflaţiei şi a dobânzilor şi este mai degrabă conjuncturală, întrucât toate titlurile de stat revin la preţul de emisiune în momentul maturizării.

De asemenea, indicele BET-XT-TR (un benchmark reprezentativ pentru plasamentele în acţiuni ale Pilonului II) a scăzut cu aproape 20% în perioada ianuarie 2022 – martie 2022, pe fondul izbucnirii războiului din Ucraina, crizei energetice şi temerilor de recesiune globală. Ulterior, preţul acţiunilor listate a revenit treptat, a trecut printr-o nouă scădere de 16% la începutul toamnei şi a încheiat 2022 cu -2,6%, prima scădere din ultimii 11 ani a unui indice „total return” (care include şi dividendele plătite) de la Bursa de la Bucureşti.