Sistemul bancar românesc este bine capitalizat, are indicatori buni, rata creditelor neperfor­mante (NPL - non-performing loans) este sub 2,7% şi gradul de acoperire al creditelor neperformante cu provizioane este de circa 67%, mult peste media europeană, băncile de pe piaţa locală fiind protejate în faţa turbulenţelor din piaţa bancară internaţională, după cum reiese din declaraţiile lui Adrian Cosmescu.

♦ „Este de menţionat rapiditatea cu care autorităţile elveţiene, pe baza reglementărilor, au acţionat în cazul Credit Suisse. Pe 15 martie au fost primele semne că banca intra în incapacitate de a-şi onora obligaţiile, iar  pe 20 martie problema era rezolvată“.

Sistemul bancar românesc este bine capitalizat, are indicatori buni, rata creditelor neperfor­mante (NPL - non-performing loans) este sub 2,7% şi gradul de acoperire al creditelor neperformante cu provizioane este de circa 67%, mult peste media europeană, băncile de pe piaţa locală fiind protejate în faţa turbulenţelor din piaţa bancară internaţională, după cum reiese din declaraţiile lui Adrian Cosmescu, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, care a preluat această funcţie din toamna anului 2020, după peste 20 de ani de experienţă.

În contextul turbulenţelelor bancare externe din urmă cu mai bine de o lună din SUA şi Elveţia, întrebat dacă sectorul bancar românesc este protejat contra acestor turbulenţe internaţionale, care cel mai probabil vor continua, Cosmescu a răspuns afirmativ: „Da, cred că este protejat“.

Şeful Supravegherii din BNR a dat asigurări că băncile româneşti nu au o problemă din punctul de vedere al expunerii faţă de Credit Suisse şi faţă de întregul sistem bancar elveţian, nivelul expunerii fiind de doar 40-50 mil. lei, adică de 8-10 mil. euro.

„Expunerea sistemului bancar românesc faţă de această bancă (Credit Suisse - n.red.) şi faţă de întregul sistem bancar elveţian este undeva între  40 şi 50 de milioane de lei, adică între 8-10 mi­lioane de euro - expunere datorată necesităţii de cumpărare de numerar pentru onorarea plăţilor în numerar în România, în speţă franc elveţian sau chiar şi alte valute, este vorba despre conturi loro sau nostro. Din punctul de vedere al expunerii pe sistemul bancar elveţian băncile româneşti nu au o problemă, în condiţiile în care sistemul bancar românesc este bine capitalizat, gradul de acoperire a neperformanţei este undeva la 67%, cu mult peste sistemul bancar european, gradul de neperformanţă de până în 2,70%. Sunt nişte indicatori foarte buni pentru sistemul bancar“.

Referindu-se la problemele din sistemul bancar elveţian, Cosmescu a susţinut că banca elveţiană Credit Suisse nu a inspirat încredere investitorilor de-a lungul istoriei ei şi a ţinut să reamintească şi unele aspecte din trecutul acestei bănci.

„Este o bancă înfiinţată pe la 1850, Alfred Escher este numele fondatorului, care a avut probleme întotdeauna de-a lungul istoriei, a avut probleme mari de tot legate de finanţări în zone dubioase cum ar fi Libia, Sudan sau Mozambic. În presa din anii ‘80 a fost o discuţie extraordinară legată de o intenţie a unor scafandri de a descoperi aurul nazist care fusese luat din această bancă înainte de terminarea războiului şi ascuns undeva într-o zonă din Austria. Nu este o bancă care a inspirat încredere investitorilor de-a lungul istoriei ei, fapt pentru care în 15 martie 2023 când au început turbuenţele pe pieţele internaţionale, le-a resimţit din plin prin scăderea drastică a preţurilor acţiunilor“.

Cosmescu a amintit şi de o amendă aplicată în 2009 în cazul Credit Suisse de către OFAC (Office of Foreign Assets Control - n.red.) din cadrul Depar­tamentului Trezoreriei SUA, amendă de circa jumătate de milliard de dolari, urmată apoi de o altă amendă şi în prezent de o altă investigaţie care precis se va lăsa cu noi amenzi.

Revenind la situaţia din 2023, şeful Supravegherii din BNR a adus în discuţie şi rapiditatea cu care autorităţile elveţiene au acţionat, pe baza reglementărilor, în cazul problemelor Credit Suisse.

„Pe 15 martie au fost primele semne că banca intră în incapacitate de a-şi onora obligaţiile, iar  pe 20 martie problema era rezolvată“, a menţionat Cosmescu.

Falimentele creditorilor americani Silicon Valley Bank (CVB) şi Signature Bank, urmate de salvarea Credit Suisse prin preluarea de către UBS, şi turbulenţele care au urmat pe pieţele mondiale au reaprins riscul contagiunii.

Pe 15 martie, când Credit Suisse a primit o linie de credit de urgenţă de la Banca Naţională a Elveţiei, lucrurile păreau că nu se duc în direcţia bună pentru banca veche de 167 de ani. Au urmat negocieri non-stop în acel weekend. Iar rezultatul a fost un acord de salvare considerat de mulţi ca fiind controversat, dar care a reuşit să salveze sistemul bancar elveţian şi poate şi pe cel internaţional. Banca rivală, UBS, a acceptat să cumpere Credit Suisse, într-o preluare istorică, intermediată de guvern, menită să controleze criza de încredere care începuse să se răspândească pe pieţele financiare globale. Acordul de salvare a Credit Suiss, de 3,25 miliarde de dolari, a fost susţinut de autorităţile elveţiene.

Preşedintele Swiss National Bank, Thomas Jordan, a susţinut că vânzarea către UBS a fost singura opţiune pentru Credit Suisse, spunând că preluarea băncii de către guvern şi ulterioara stabilizare a acesteia risca să cauzeze o criză sistemică.

Recent, o serie de parlamentarii elveţieni şi-au exprimat nemulţumirea faţă de preluarea Credit Suisse, criticând utilizarea de către guvern a măsurilor de urgenţă şi dând vina pe conducerea băncii, scrie Bloomberg. Preluarea Credit Suisse de către UBS, descrisă de preşedintele Elveţiei Alain Berset drept cea mai bună opţiune de restabilire a încrederii în pieţe, a creat un gigant bancar ale cărui active sunt de peste două ori mai mari decât economia elveţiană. Parlamentul, la fel ca şi acţionarii, nu a avut un cuvânt de spus cu privire la acord.