"În martie 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu ianuarie, în zonele de nord-vest (minus 7 p.p. până la 13,3%), vest (minus 5,3 p.p. până la 24,1%), sud-vest (minus 4,6 p.p., pana la 21,7%). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în martie rămâne, ca şi pe parcursul anului 2014 şi în ianuarie 2015, nord-est, în ciuda scăderii semnificative (minus 6,5 p.p. până la 34,7%). Din punct de vedere al provenienţei, şi în martie 2015 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 40,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina şi Serbia rămâne relativ constantă (20%; respectiv 2,9%), Moldova aflându-se însă în creştere (plus 6,8 p.p., până la 27,6%)", a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

”Reducerea pieţei negre din luna martie se datorează operaţiunilor desfăşurate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei. În perioada februarie-aprilie, în urma unor acţiuni derulate la nivel naţional, poliţiştii au capturat aproape 7.500.000 de ţigarete, precum şi dispozitive artizanale de confecţionat ţigarete. Eforturile autorităţilor au fost susţinute şi de companiile de tutun. În ceea ce ne priveşte, în prima parte a acestui an, JTI a demarat o campanie regională extinsă, în regiunile din nord, nord-est, vest şi sud-vest, în parteneriat cu ANAF, DGV şi autorităţile locale, în scopul reducerii pieţei negre în zonele de graniţă, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Este a patra campanie regională pe care o derulăm în parteneriat cu autorităţile. Aceste campanii au efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în zonele şi în perioadele în care sunt derulate. Considerăm că este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, la nivel naţional, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat, de către toate instituţiile responsabile. Această strategie a fost cerută în mod public, în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, dar şi de alte autorităţi, ca de exemplu Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal cu ţigarete este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

„Un punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă sume suplimentare la bugetul de stat de circa 35 de miloane de euro. Această scădere s-a obţinut însă cu eforturi deosebite şi resurse suplimentare din partea autorităţilor. De la începutul anului şi până în prezent, presa a relatat aproape în fiecare zi despre destructurări ale unor grupări de contrabandă sau capturi de ţigarete ilegale. În doar o săptămână, în portul Constanţa au avut loc două acţiuni în urma cărora au fost capturate peste 220.000, respectiv 300.000 de pachete de ţigarete de contrabandă. Exemplele trecutului ne-au învăţat însă, să fim pesimişti, pentru că ne desfăşurăm activitatea într-o industrie care depinde într-o foarte mare măsura de factori externi. După cum s-a văzut, măsurile ferme ale autorităţilor competente în combaterea pieţei negre au efectele scontate, dar pentru ca aceste eforturi să aibă consecinţe durabile, pe termen mediu şi lung, este nevoie de îmbunătăţirea legislaţiei, dar şi de corelarea politicilor fiscale cu puterea de cumpărare. Reamintesc că, deşi se află în scădere, un nivel al pieţei negre de 15,2% înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 530 milioane de euro. În acelaşi timp, acest procent depăşeşte încă media contrabandei din ultimii patru ani!”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

“Procentul de 15,2% înregistrat de piaţa neagră a ţigaretelor în martie 2015, este încă departe de media de 10% raportată pentru acelaşi indicator la nivelul Uniunii Europene. De aceea, este important ca această scădere să devină o tendinţă constantă, şi nu rezultatul temporar al unui context. Evoluţia sinuoasă a contrabandei din ultimul an şi jumătate, aflată când în creştere abruptă, când în scădere, demonstrează cât se poate de clar necesitatea unei strategii coerente la nivel naţional, de combatere a pieţei negre şi a fenomenului de evaziune asociat cu aceasta. Dacă pentru combaterea evaziunii fiscale s-au luat deja o serie de măsuri concrete în ultima perioadă, nu acelaşi lucru se poate spune despre combaterea fenomenului de contrabandă, care reprezintă de fapt una din sursele evaziunii fiscale. Iar în acest caz, loteria fiscală nu generează efectele scontate, pentru că bonurile fiscale nu există, iar câştigătorii acestei “loterii” sunt desemnaţi de volumul de marfă transportat ilegal peste graniţă. De aceea, volumul contrabandei cu ţigarete, reprezintă nu numai un potenţial semnal de alarmă pentru nivelul de Securitate naţională, dar poate compromite definitiv eforturile României de aderare la Schengen, din cauza permeabilităţii excesive a frontierelor.”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.