"Economia României a crescut cu 2,8% în 2014. Principalul motor de creştere a fost consumul privat, cu contribuţii marginale din partea exporturilor nete şi a stocurilor. Creşterea PIB va rămâne solidă şi peste potenţial, de 2,8% în 2015, susţinută în primul rând de consumul privat şi investiţii. Creşterea cererii interne, susţinută din nou de reducerea taxelor indirecte, ca şi mediul extern favorabil, vor accelera creşterea PIB la 3,3% în 2016", se arată în raportul CE.

Comisia menţionează faptul că încrederea consumatorilor se află la cel mai ridicat nivel post-criză, iar creşterile de salarii anticipate, însoţite de reducerea TVA la alimente din iunie 2015, perspective mai favorabile pe piaţa muncii şi nivelul scăzut al inflaţiei vor mări veniturile disponibile ale populaţiei.

După doi ani de evoluţie negativă, investiţiile au încheiat anul 2014 cu o creştere de 1,4% în trimestrul patru, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Investiţiile private sunt aşteptate să crească în intervalul analizat, susţinute de scăderea costurilor împrumuturilor, exceptarea fiscală a profitului reinvestit şi perspectivele solide de creştere economică şi un nivel de încredere în economie aflat la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani.

Investiţiile publice vor creşte la rândul lor în 2015, odată cu creşterea absorbţiei fondurilor europene, dar în 2016 vor scădea, anticipează Comisia.

Contribuţia exporturilor nete la creşterea economică a scăzut aproape la zero în 2014, în timp ce creşterea importurilor s-a accelerat. Pentru 2015, CE prognozează intrarea în teritoriu negativ a contribuţiei exporturilor, care va rămâne redusă şi în 2016.

Exporturile vor continua să crească în 2015 şi 2016, dar într-un ritm mai lent, în timp ce cererea internă va susţine creşterea mai rapidă a importurilor.

Deficitul de cont curent s-a îmbunătăţit la 0,5% în 2014, dar va creşte în 2016 şi 2016, la 0,8%, respectiv 1%, reflectând deteriorarea balanţei comerciale, alimentată de importurile mai mari.

Inflaţia a încetinit semnificativ în 2014, la o medie de 1,4%, iar pentru 2015 Comisia anticipează continuarea acestei tendinţe, inflaţia medie anuală urmând să ajungă la 0,2%, ca urmare a reducerii TVA la alimente, a preţurilor scăzute ale energiei şi a persistenţei inflaţiei scăzute în Uniunea Europeană.

Creşterea cererii interne va exercita presiuni de accelerare a inflaţiei în 2016, dar reducerea cu patru puncte procentuale a TVA, la nivelul de 20%, va acţiona într-o direcţie opusă, rezultând o inflaţie medie anuală de 0,9%.

Rata şomajului din România a scăzut la 6,8% în 2014 şi este aşteptată să coboare în continuare la 6,4% până la sfârşitul lui 2016.

Creşterea economică a României ar putea fi sub aşteptări dacă populaţia va restrânge cheltuielile pentru a reduce îndatorarea, sau dacă va avea loc o agravare a crizei ruso-ucrainene.

Avansul PIB ar putea fi peste ritmul prognozat dacă implementarea unui plan de investiţii la nivelul UE va depăşi aşteptările.

Comisia Europeană anticipa în prognoza de iarnă o creştere economică de 2,7% din PIB în 2015 şi de 2,9% anul viitor.

Potrivit unui raport al FMI din luna aprilie, economia României va avansa în acest an cu 2,7%, instituţia menţinând astfel prognoza experţilor FMI de la finalul vizitei la Bucureşti din februarie, estimarea fiind revizuită însă în urcare faţă de raportul din octombrie 2014. FMI estimează pentru anul viitor un avans de 2,9% al economiei româneşti.

Guvernul estimează o creştere economică de 3,2% pentru acest an, iar de 4% pentru 2016.