Inflaţie

► Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în UE, avem 7-8 ţări în faţa noastră, inclusiv ţări din zona euro. Vedem Ţările Baltice, Cehia, Olanda în mod curios, şi inclusiv Bulgaria, o ţară care are curs fix, fără deficitele fiscale pe care le are România.

► A mai temperat inflaţia sprijinul acordat de autorităţi consumatorilor casnici de electricitate şi gaze naturale. Dacă nu erau schemele de compensare IPC ar fi fost mult mai mare, vreo 20% în aprilie.

► Prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2022 a fost majorată la 12,5%, de la 9,6% anterior.

► Fenomenul inflaţiei este unul european, dacă nu global, cu o tendinţă generalizată.

► Vedem o creştere extrem de rapidă a preţurilor începând cu iulie 2021, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză.

► În spatele creşterii preţurilor de consum din România este o creştere a costurilor de producţie şi a preţurilor la energie, inclusiv combustibilii. Se mai adaugă tot pe partea de costuri adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoarea adăugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor legate de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în T1. Avem de asemenea câteva episoade de panică.

► Această inflaţie crescută va dura, pentru că în spatele ei este un factor major, costul la energie.

► Suntem după o inflaţie scăzută şi o creştere economică joasă în Europa.

Creşterea economică

► Nu suntem şi nu cred că economia României va intra în recesiune.

► În jur de 2% creştere economică, cred că acolo vom ajunge. Mai depinde şi de anul agricol.

► Trecem printr-o criză energetică şi avem şi un război la uşă.

► Nu ne pregătim de nimic negru, lucrurile sunt sub control.

Cursul de schimb

► Piaţa a funcţionat foarte bine. Cursul de schimb a fost stabil timp de doi ani şi câteva luni. A fost vreo 4% depreciere. Şi nu aveam altă solutie când am constatat că avem inflaţie generată de energie, că a fost extraordinară capacitatea de transmitere a preţurilor energiei în alte produse, a întrecut şi aşteptările mele. Trebuie să pui ceva, să contrabalansezi. Asta mai trebuia, să avem şi depreciere importantă a cursului de schimb. Şi la curs capacitatea de transmisie ar fi fost masivă.

► În continuare păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Mai avem spaţiu de manevră, nu á la longue, dar există pentru că deficitul extern este în altă parte, deficitul de cont curent vine din deficitul fiscal, acolo trebuie acţionat. Şi pentru că este nevoie de un element de încredere la nivelul ţării, sunt prea mulţi bocitori. Am ţinut cursul de schimb pentru că populaţia trebuie să se uite la ceva, că există ceva ce rămâne stabil. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici.

Dar România nu avea altă şansă să mai tempereze inflaţia.

Situaţia fiscală

► Avem o problemă majoră în domeniul fiscalităţii şi de ea trebuie să ne ocupăm. Ne îngrijorează. Noi avem plan să ne ducem cu deficitul bugetar la 3% din PIB şi suntem la 7%.

► Întrebarea principală pe care ţi-o pun creditorii pe pieţe financiare internaţionale este: cum puteţi trăi cu cheltuieli fixe rigide, de aproape 90% din venituri, ce marjă de manevră mai are această ţară să facă faţă unor cheltuieli, unor şocuri cum e pandemia. Mai ai şi altceva de făcut în ţara asta, în afară de salarii, ai şi cheltuieli suplimentare cu armata, cheltuieli medicale, am avut o pandemieÖToate se duc pe deficit. Şi mai întrebi de unde poţi să mai faci investiţii?

► Nu mai avem de unde să reducem impozite sau să acordăm ajutoare. Avem o problemă fiscal-bugetară de ani buni. Suntem în situaţia în care veniturile fiscale au scăzut sub 30% din PIB, la 26-27% din PIB, iar cheltuielile sunt la 40% din PIB.

► Cel mai periculos proces care ne pândeşte este o spirală preţuri-salarii. Riscul există din punct de vedere politic, social. Œn situaţia “n care inflaţia intră “n spirală, deciziile vor fi mai dificil de luat.

► Nu cred că ajustarea se mai poate face pe partea de cheltuieli, n-ai de unde să mai tai. Trebuie venituri mai multe.