Ce este La Nina şi de ce provoacă atât seceta severă, cât şi inundaţii istorice
Inundaţii istorice în Pakistan, seceta severă şi incendiile de vegetaţie în Argentina, dar şi ploile torenţiale din Austraila şi Indonezia sunt doar câteva din fenomenele meteo care au lovit planeta în ultimii ani. Motorul din spatele acestor dezastre poartă numele de La Nina, iar oamenii de ştiinţă avertizează că ar putea provoca distrugeri şi pierderi materiale de cel puţin un trilion de dolari, scrie Bloomberg.
La Nina este un fenomen atmosferic care împinge fenomenele meteorologice către noi extreme deosebit de periculoase şi care de desfăşoară în prezent. Încă un an sub imperiul acestui fenomen s-ar traduce prin mii de case distruse, perturbarea transportului maritim, îngreunarea aprovizionării cu energie şi în final pierderea de vieţi omeneşti.
Fenomenul atmosferic este, potrivit specialiştilor, puternic amplificat de schimbările climatice care intensifică modul în care acesta agravează fenomenele meteo. Mai mult, fenomenul poate afecta direct şi amplifica crizele existente deja în prezent.
„Dacă la criza energetică adăugam problema vremii extreme, ne vom confrunta cu preţuri mai mari la energie, la alimente şi o inflaţie care va creşte şi mai puternic. Este o problemă reală pentru economia globală”, adeclarat Michael Pento, preşedinte şi fondator al Pento Portfoliu Strategies.
La Nina a mai lovit odată planeta în trecut, mai exact între 1998 şi 2001, însă atunci criza nu a fost atât de extremă, pentru că nivelul de poluare şi schimbările climatice nu se aflau la un nivel critic.
Costurile generate de secetă, furtuni şi uraganele cauzate de La Nina este s-ar putea ridica la câteva zeci de trilioane de dolari, însă fenomnele extreme şi pagubele cauzate de acestea s-au răspândit mult prea puternic pentru a putea fi calculate. Totuşi, cele mai bune date despre această problemă stau în mâinile companiilor de asigurări.
Pentru 2020, lumea a trebuit să plătească 268 de miliarde de dolari din cauza dezastrului lăsat în urma de catastrofele meteorologice şi alte 329 de miliarde în 2021. Potrivit simulărilor, există şanse foarte mari ca fenomenul să continue şi în viitorul apropiat, ceea ce ar putea aduce factura pentru dezastre la peste un trilion de dolari.
Oamenii de ştiinţă nu înţeleg pe deplin fenomenul, însă continuă să îl studieze şi să înţeleagă cum poate fi prevenit sau anticipat. Cea mai mare problemă în privinţa La Nina rămân schimbările climatice, care fac fenomenul mult mai imprevizibil şi mai periculos.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro