♦ Veniturile statului au crescut în primul trimestru (an/an) cu 21,3%, în vreme ce veniturile din TVA au crescut, în acelaşi interval, cu 39,3% un procent imens având în vedere că cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (consumul populaţiei) creşte, dar nu spectaculos – un plus de 5,6% în primele două luni din an ♦ Ce rol are aici inflaţia de peste 10% în martie.

Inflaţia a fost în martie de 10,2%, cea mai mare din 2005 încoace. În teorie, o inflaţie mare adaugă venituri la bugetul nominal însă este mai mult decât discutabil că ar putea ajuta economia, în ansamblu. După Primul Război Mondial, Germania şi-a „achitat“ datoriile imense către populaţie generând o inflaţie cumplită care i-a dus la sapă de lemn pe majoritatea. După patru generaţii, germanii încă îşi amintesc de acea perioadă, de aceea lor li se schimbă faţa când aud de inflaţie.

Comisia Naţională de Prognoză a României (care oferă cifre statistice guvernului) a modificat datele de creştere economică pentru 2022 de la 4,3% la 2,9%. Dar PIB-ul nominal, la noul orizont de anticipaţie, creşte de la 1.317 mld. lei la 1.328 mld. lei. O creştere, aşadar, nominală, de 11 mld. lei, în vreme ce PIB-ul real scade cu 1,4 puncte procentuale. Iar veniturile statului cresc – au crescut cu 21% în T1, an/an, în vreme ce veniturile din TVA au avansat spectaculos, un plus de 39% în perioada amintită.

„Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni. Vom avea un PIB nominal mai mare şi un deflator PIB mai mare. Dacă ne uităm la noi, la încasările mai mari din TVA, cred însă – nu am nicio certitudine, doar pot bănui – că acestea vin în bună măsură din nerambursarea de TVA”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Finanţele nu mai fac, în ultima vreme, raportări privind rambursările de TVA.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că încasările mai mari la buget vin şi din inflaţie dar şi dintr-o colectare mai bună. În plus, creşte şi consumul, având în vedere că epidemia pare că se sfârşeşte.

„Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului. Dar şi consumul creşte, ceea ce aduce venituri în plus din TVA. Aşadar, trei lucruri contribuie la veniturile mai mari ale bugetului: inflaţia, o colectare mai bună (casele de marcat electonice fac colectarea mai bună) şi consumul care, postpandemie, începe să crească”, spune Codirlaşu.

Adrian CodIrlaşu, vicepreşedinte al CFA România: Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului.

Economistul Laurian Lungu crede că inflaţia poate, eventual, ajuta pe termen scurt bugetul, dar nicidecum pe termen lung.

„Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.”

Or, o scădere de consum loveşte economia pentru că producătorul nu mai are cui să vândă şi atunci va da afară oameni care, la rându-le, nu vor mai avea bani să cumpere.

Laurian Lungu, vicepreşedinte al CFA România: Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.

Veniturile nominale cresc, PIB-ul nominal creşte, dar ceea ce trebuie luat în seamă nu este PIB-ul nominal, ci creşterea reală a PIB. Da, au crescut veniturile statului în T1 cu 21%. Dar defictul bugetar s-a redus, dacă veniturile au crescut? Nu, spune Lungu.

Deficitul bugetar a fost în T1/2021 de 1,24% din PIB, iar în T1/2022 de 1,19% din PIB. O mişcare nesemnificativă, aşadar.

Datele publicate de Ministerul de Finanţe arată că, în T1, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 23% (an/an), dar şi cheltuielile au avansat cu 19%. În plus războiul de la graniţă va costa iar România trebuie să-I ajute pe oamenii care fug din calea războiului şi trebuie să găsească fonduri pentru asta.