„Dacă în trecut ne uitam foarte mult la educarea pieţei, acum suntem orientaţi mult mai mult pe scalabilitate, pe detalii – clienţii devin mult mai sofisticaţi, au aşteptări mai mari, intră din ce în ce mai mult în joc calitatea serviciului pe care îl oferi”, descrie Andreea Petrişor piaţa serviciilor de comenzi online de mâncare, cu care s-a familiarizat recent. La 31 de ani, după aproximativ opt ani petrecuţi în domeniul consultanţei, este, din ianuarie 2019, managing director al platformelor de livrare de mâncare foodpanda şi hipMenu, ambele aflate în portofoliul grupului internaţional  Delivery Hero.

Lansate pe piaţa locală în 2013 (foodpanda a început în Bucureşti, hipMenu a fost lansată la Cluj de doi antreprenori locali), cele două platforme funcţionează ca o interfaţă între client, restaurante şi partenerii livratori. Partenerii, respectiv restaurantele, pot beneficia prin intermediul acestora fie doar de platformele de comandă, situaţie în care îşi folosesc propriii livratori,  cât şi pentru întreaga parte de logistică, ce include asigurarea personalului livrator de către reprezentanţii celor două platforme. 

Foodpanda şi hipMenu sunt prezente în 12 oraşe din România: „Acoperim 50% din populaţia urbană la nivel de ţară; avem peste 1.000 de restaurante partenere şi vrem să ajungem la 2.000”. Până la finalul anului şi-au propus să ajungă însă în 20 de oraşe; potrivit Andreei Petrişor, le ţintesc pe cele cu peste 50.000 de locuitori.

Managing directorul Delivery Hero este discret în ceea ce priveşte informaţiile financiare referitoare la rezultatele de pe piaţa locală ale celor două platforme, în contextul în care compania mamă este listată la bursa din Frankfurt, însă, potrivit celor mai recente date publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, din 2017, foodpanda înregistra venituri de 4,1 milioane de lei, iar veniturile hipMenu se situau, înainte de integrarea în Delivery Hero, la aproximativ 4,7 milioane de lei. 

„Românii încep să comande din ce în ce mai multă mâncare; nu este o piaţă atipică, în sensul în care şi în străinătate este la fel, chiar şi în ceea ce priveşte preferinţele de consum, poate sunt mici diferenţe internaţional vs. local, dar, per total, pieţele sunt asemănătoare. Ce diferă foarte mult este gradul de maturitate a pieţei sau gradul de obişnuinţă, în sensul în care în România suntem la început de drum.” Totuşi, piaţa este din ce în ce mai matură, cu din ce în ce mai mulţi clienţi care se orientează către acest tip de servicii. Potrivit Andreei Petrişor, numărul total al comenzilor a înregistrat o creştere de 130% faţă de anul anterior.

„Dacă în urmă cu un an aş fi zis că piaţa de food delivery este la început, clienţii principali sunt millennials sau segmentul angajaţilor din corporaţii, acum deja vedem că lucrurile acestea se schimbă, vorbim despre o piaţă din ce în ce mai matură, o piaţă care începe să înţeleagă ce înseamnă sistemul de food delivery, despre un mediu competitiv mult mai agresiv, iar toate lucrurile acestea schimbă un pic regulile jocului”, observă Petrişor. 

Ea pune preferinţa clienţilor de a comanda prin astfel de platforme şi nu direct la restaurant pe seama transparenţei şi flexibilităţii primite astfel – clientul poate să vadă permanent ce se întâmplă cu comanda lui, în cât timp ajunge aceasta, de pildă. „Noi facilităm procesul şi relaţia dintre restaurante şi clientul final: clientului îi oferim diversitate, iar restaurantului, o bază mult mai largă de potenţiali clienţi. Când vine vorba despre restaurante, potrivit Andreei Petrişor, odată ajunse pe platformă, acestea înregistrează creşteri ale vânzărilor de cel puţin 10%.

„O tendinţă care se observă în continuare este preferinţa oamenilor pentru mâncarea internaţională: 80% dintre comenzi ţin de bucătăria internaţională, iar 20% sunt pentru mâncarea românească. Când vorbim despre bucătăria internaţională, aproape jumătate rămâne în continuare pizza”, descrie ea principalele tendinţe observate pe piaţa livrărilor de mâncare. Ea pune această segmentare pe seama structurii tradiţionale a românilor: le place să gătească, iar atunci când gătesc, gătesc produse tradiţionale, motiv pentru care atunci când comandă, mizează pe alte tipuri de bucătărie. Alte tendinţe pe care le observă se referă la rafinarea gusturilor românilor. „Se dezvoltă o bucătărie mai exotică – asiatică sau latino-americană – şi, de asemenea vedem un trend din ce în ce mai mare de orientare către produsele naturale, bio.”

Nici valoarea bonului mediu nu a suferit mari schimbări de-a lungul timpului: „Valoarea comenzii rămâne mai mult sau mai puţin constantă, creşte uşor de-a lungul anilor, dar rămâne în jur de 35-65 de lei pe comandă, la nivel naţional. Sunt diferenţe şi între oraşe, în momentul în care vorbeşti despre o comandă în Bucureşti, valoarea medie este de 65 spre 70 de lei, când vorbeşti despre celelalte oraşe mari, cum ar fi Clujul, Timişoara, valoarea este tot de circa 60 de lei. În oraşele mici în care ne aflăm ne situăm puţin sub media naţională.” Printre cele mai mici oraşe în care compania este prezentă se numără Piteştiul şi Craiova. Chiar dacă afacerile din România ocupă o pondere mică în cele ale grupului internaţional, care, potrivit celor mai recente informaţii publice financiare, au ajuns la 687 de milioane de euro, în creştere cu 64,6% faţă de anul anterior, potrivit Andreei Petrişor „dobândim o importanţă strategică din ce în ce mai mare prin faptul că ne dezvoltăm foarte mult”.

Cel mai recent raport financiar al companiei arată că Orientul Mijlociu şi Africa de Nord sunt responsabile de aproximativ jumătate din veniturile grupului (ajungând la 316,4 milioane de euro), operaţiunile din Asia generează afaceri de 192,5 milioane de euro, în Europa, de 115,9 milioane de euro, iar în nordul şi sudiul Americii, de 62,1 milioane de euro. Businessul din Germania a fost recent vândut către olandezii de la Takeaway.com în schimbul a 930 de milioane de euro (aşteptând, potrivit celor mai recente declaraţii din presă, aprobarea tranzacţiei). Reprezentanţii grupului au declarat şi că nu vor muta sediul central din Berlin, chiar dacă nu au operaţiuni acolo.

Competiţia pe piaţa de comenzi online pentru mâncare este din ce în ce mai acerbă, deopotrivă la nivel internaţional şi pe piaţa locală, cu jucători precum Uber Eats şi Glovo care au intrat pe acest segment. Unul dintre principalii competitori ai Delivery Hero, prezent şi pe piaţa locală, este Takeway.com, care a cumpărat afacerea din ţara-mamă a Delivery Hero.

În vârstă de 31 de ani, Andreea Petrişor s-a alăturat Delivery Hero România în ianuarie ca managing director, după ce a acumulat experienţă internaţională atât în perioada studiilor, cât şi profesional. Înainte de acceptarea acestui rol a lucrat în consultanţă strategică timp de opt ani, ca project manager la Roland Berger, în Bruxelles. În 2014 şi 2015 a studiat în cadrul unui MBA la INSEAD, iar anterior a studiat la Universitatea Paris Dauphine, dar şi la Universitatea Torcuato Di Tella din Buenos Aires şi la universitatea Regent din Londra. „Consultanţa a fost pentru mine cea mai bună şcoală de management şi de leadership în sensul în care am lucrat foarte mult pe o varietate de proiecte, de industrii: în momentul în care era criza, m-am ocupat de restructurări, optimizare, ulterior, în momentul în care s-au schimbat lucrurile, m-am ocupat de zona de creştere, de dezvoltare, de strategie. În ultimii ani, mi-a plăcut zona operaţională, îmi plăcea să lucrez foarte mult cu clientul, efectiv pe teren, lucram la toate nivelurile, îmi plăcea să fiu acolo, parte din echipa clientului şi să văd lucrurile implementate”, îşi descrie ea experienţa profesională.

Chiar dacă a avut un parcurs internaţional încă de la începutul studiilor de facultate – a plecat în urmă cu 13 ani la facultate în Londra şi de „atunci am fost când în România, când în afară, am avut o expunere la foarte multe culturi; mi-a plăcut acest lucru, dar tot timpul am fost cu inima aici” –, spune că îşi doreşte ca de acum să îşi concentreze dezvoltarea profesională pe plan local. „Din punctul meu de vedere, cred că ţara are foarte mult potenţial şi cred că o putem duce foarte departe, acesta fiind de altfel unul dintre motivele pentru care mi-am dorit să mă întorc. Din punct de vedere profesional, dacă în alte ţări lucrurile sunt mai structurate, mai consolidate, la noi încă este foarte mult loc de dezvoltare şi asta îmi place foarte mult.”

Din Berlin, în toată lumea

Delivery Hero este o companie de servicii de livrare de mâncare, cu sediul central în Berlin. Potrivit presei internaţionale,  compania operează în peste 40 de ţări din Europa, Asia, America Latină şi Orientul Mijlociu şi are parteneriate cu peste 250.000 de restaurante. Delivery Hero a fost înfiinţată în mai 2011 de Niklas Östberg, Kolja Hebenstreit, Markus Fuhrmann and Lukasz Gadowski la Berlin. Un an mai târziu, a cumpărat companiile Lieferheld din Germania şi o parte din Foodaerna, în Elveţia – aceştia fiind primii paşi făcuţi în expansiunea internaţională. În 2016, grupul a anunţat achiziţia foodpanda, companie cu o evaluare de 3 miliarde de dolari la vremea respectivă. Compania s-a listat la bursa din Frankfurt pe 30 iunie 2017 şi a acumulat capital de 1 miliard de euro în urma ofertei publice iniţiale. În decembrie 2018, compania şi-a vândut operaţiunile din Germania platformei takeaway.com. În mai 2017 Naspers a investit 387 de milioane de euro în Delivery Hero, iar în septembrie 2017 şi-a crescut deţinerea în companie, în prezent aceasta ajungând la 26%.