Ce se întâmplă în perioada izolării cu cel mai mare lanţ românesc de săli de sport. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plină ascensiune când a izbucnit pandemia
O suprafaţă totală de 9.500 de metri pătraţi şi o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro are reţeaua de centre de fitness Stay Fit Gym, cel mai mare lanţ autohton de profil din România. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plin proces de expansiune la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19. Cu toate că aceasta a pus momentan „pe hold” industria locală de health & fitness, antrenamentele nu s-au anulat, ci doar s-au mutat în online.
„Pentru mine, antreprenoriatul a fost întotdeauna scopul, încă de adolescent mă vedeam construindu-mi propria afacere, deşi recunosc că nu ştiam, pe atunci, ce presupune şi de câtă implicare este nevoie. La vârsta de 25 de ani l-am întâlnit pe Marius Preodişteanu, care tocmai deschisese primul său centru de fitness sub brandul Stay Fit Gym. Îmi plăcea încă din liceu ideea unui centru de fitness, iar apariţia lui Marius, care demarase deja un astfel de proiect, m-a făcut să cred că e momentul oportun pentru a-mi pune ideile în acţiune. Am avut o chimie profesională foarte bună, aşa că nu ne-a luat mult să descoperim că avem viziuni asemănătoare şi că dorim să demarăm un proiect comun. Astfel, am pus bazele reţelei de centre de fitness Stay Fit Gym”, povesteşte Alexandru Lascăr, coproprietar al Stay Fit Gym.
Prima unitate a lanţului de săli de sport, Stay Fit Titulescu, a fost deschisă în 2012, cu o investiţie totală de 110.000 de euro, fiind modernizată complet în urmă cu 2 ani. „Parteneriatul cu Marius Preodişteanu a început în 2013, când am deschis al doilea centru Stay Fit Gym, perioadă care a marcat şi momentul în care am decis să mă dedic total antreprenoriatului şi am renunţat la job. Prima investiţie făcută a fost de aproximativ 40.000 de euro, pe care i-am folosit pentru amenajarea propriu-zisă, aparatele fiind luate în leasing de la furnizor. Contribuţia mea de atunci, în valoare de 20.000 de euro, a fost reprezentată de surse proprii – banii pe care reuşisem să îi strâng în doi ani de muncă, precum şi un ajutor financiar, primit de la fratele meu. De altfel, el s-a întors din Belgia în anul 2017 şi s-a alăturat afacerii, în calitate de acţionar”, spune Lascăr. Pe vremea aceea, erau amândoi la început, atât în zona de wellness, cât şi în antreprenoriat, motiv pentru care a trebuit să muncească mult, pentru a compensa lipsa de cunoştinţe. „Pe de o parte, faptul că am început de la acelaşi nivel ne-a apropiat şi ne-a ajutat să creştem împreună, pe baza, bineînţeles, a unor inevitabile greşeli, pe care le-am făcut fiecare dintre noi. Consider însă că am dezvoltat un model de afaceri puternic, pe care continuăm să îl îmbogăţim încontinuu.”
A urmat deschiderea unităţilor din Teiul Doamnei şi Pantelimon, modernizate complet în 2018, respectiv 2019 (investiţia totală în deschidere şi modernizare ajungând la 120.000, respectiv 140.000 de euro), Stay Fit City Offices (270.000 de euro, vândută grupului World Class în 2018), Vitan (280.000 de euro), Cocor (310.000 de euro), Liberty (prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fostului club Happy Gym, cu o investiţie de 100.000 de euro) şi Stay Fit Iride (330.000 de euro). „Stay Fit Iride va fi cel mai nou centru al nostru, fiind amplasat în complexul Iride Business Center din zona Pipera – Dimitrie Pompeiu. În planul iniţial pe 2020, mai era inclusă cel puţin o deschidere. Momentan am suspendat noi inaugurări, în afară de Stay Fit Iride pentru 2020, până la clarificarea situaţiei.” În prezent, suprafaţa totală a celor şapte săli din reţeaua Stay Fit Gym, incluzând şi centrul Stay Fit Iride, care urmează să fie deschis, însumează aproximativ 9.500 de metri pătraţi. În plus, anul trecut antreprenorii au lansat şi o aplicaţie proprie, care a ajuns în momentul de faţă la peste 3.000 de utilizatori. Dacă în urmă cu şase ani, deschiderea primului centru Stay Fit Gym s-a făcut cu cinci angajaţi, doi dintre ei fiind şi acum în echipa companiei, în momentul acesta reţeaua numără aproximativ 50 de angajaţi proprii şi peste 60 de colaboratori. Odată cu măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19, compania a decis să păstreze integral echipa, toţi angajaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. „Una dintre priorităţile noastre este să îi păstrăm şi după deschidere. Ştim că doar cu o echipă dedicată ne vom putea reveni.”
În 2019, Stay Fit Gym a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,6 milioane de euro, profitul fiind reinvestit constant în achiziţia şi dezvoltarea noilor centre, deoarece busniessul este „într-o perioadă de dezvoltare”. Creşterea pe care reprezentanţii companiei o estimaseră pentru 2020 era de aproximativ 15% în dreptul fiecărui centru, dublată de o cifră consolidată totală de aproximativ 30%, prin deschiderea noului centru Stay Fit Iride. „Situaţia actuală, generată de COVID-19, ne face foarte grea estimarea pentru 2020, nefiind clar când vom putea începe activitatea şi care va fi comportamentul de consum. Astfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului 2020, începutul anului 2021, să revenim la parametri mai buni şi la un nivel de încasări în linie cu perioada anterioară. Succesul va depinde şi de înţelegerea proprietarilor clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea.”
Fiind printre primele afaceri închise de către guvern, activitatea unităţilor Stay Fit Gym a fost sistată încă din perioada incipientă a crizei. „Măsurile pe care le-am luat înainte de închidere au fost predominant legate de procedurile de igienă şi dezinfectare. Ţinând cont, însă, că vorbim despre centre de fitness, în care aceste norme sunt extrem de importante independent de contextul pandemic, noile măsuri nu au avut un impact major în activitatea noastră”, notează Lascăr.
Ulterior, după închidere, compania a continuat să le ofere clienţilor şi publicului larg opţiunea de a face mişcare. Astfel, pe pagina de Facebook a sălilor sunt transmise zilnic clase online, disponibile gratuit, iar clienţii fideli pasionaţi de spinning şi-au putut lua acasă una dintre bicicletele staţionare Stay Fit Gym, fără niciun cost, în baza unui proces verbal de predare-primire şi a regulei „primul venit, primul servit”.
„Continuăm aşadar să ne aratăm angajamentul pentru comunitatea noastră şi să încurajăm oamenii să facă sport. Mişcarea este extrem de importantă acum, pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.” În acest moment, antreprenorii studiază toate măsurile propuse de ţările care au repornit timid activitatea şi planurile de redeschidere din ţările membre ale UE. De asemenea, spun ei, împreună cu comunitatea proprietarilor din industrie lucrează activ la un program de măsuri inspirate din Germania, Belgia, SUA şi încearcă să uniformizeze un set de reguli, pe care să le prezinte guvernului. „Sperăm să venim în sprijinul guvernului în mod proactiv pentru a putea trece mai bine de această perioadă. Primele luni de la restartarea activităţii vor fi foarte mult marcate de pandemie, oamenii fiind obligaţi să poarte măşti, să acorde o atenţie mai mare detaliilor de igienă, atât personală, cât şi a sălilor. Vom reconfigura parţial planul centrelor astfel încât să menţinem o distanţare socială cât mai corectă. Probabil pentru început se va limita şi numărul clienţilor aflaţi în acelaşi timp în centre, pentru a reduce riscurile. În timp, ne vom obişnui cu toţii cu anumite măsuri de igienă sporită şi chiar cu o anumită distanţare socială, făcând parte din normalitatea curentă”, enumeră Lascăr câteva dintre măsurile care vor fi impuse după repornirea businessului. În plus, la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii businessului au anunţat că, pe durata stării de urgenţă, cât timp cât sălile rămân închise, în cazul atingerii unui nivel foarte mare al populaţiei infectate pot pune la dispoziţia autorităţilor spaţiile companiei pentru a fi utilizate le diferite necesităţi, de pildă pentru triaj sau carantină, acestea fiind dotate cu utilităţi precum duşuri, vestiare şi mobilier, pentru a contribui în acest fel la limitarea aglomerării altor instituţii.
În general, media lunară de abonaţi proprii ai companiei este între 4.500 şi 6.500, în funcţie de perioada anului, acestei valori adaugându-i-se persoanele care vin prin parteneri precum 7card, Fitpass, Fitio, şi care reprezintă, lunar, undeva la 1.500-2.000 de clienţi. „Avem o bază de abonaţi destul de variată, care include tipuri diferite de clienţi, uniţi de pasiunea pentru sport. Obiectivul nostru, încă de la început, a fost să transformăm mişcarea fizică, în toate formele ei – indiferent că vorbim de clase cu diferite niveluri de intensitate sau de antrenamentele individuale, cu sau fără greutăţi –, în ceva accesibil şi plăcut, aşa că am creat locuri primitoare, pline de energie, cu o politică de preţ medie.”
Deoarece, la început, mulţi dintre noi se confruntă cu o formă de anxietate când vine vorba de mersul la sală, „pentru că ni se pare că locul nostru nu e acolo, că nu lucrăm corect, că nu depunem destul de efort”, Lascăr spune că misiunea companiei este ca, prin intermediul echipei sale de antrenori, să îi ajute pe clienţi să depăşească aceste limite autoimpuse şi nesiguranţe şi să devină tot mai buni şi pasionaţi. „Prin urmare, în sălile noastre, veţi vedea atât persoane tinere, la început de drum, care abia descoperă sportul, cât şi persoane mature, care practică o formă de mişcare pentru a se menţine sănătoase, dar şi abonaţi cu experienţă, disciplinaţi, pentru care fitnessul este o parte importantă din activitatea lor zilnică. În acest context, şi profilul socio-profesional al celor ce ne trec pragul diferă – putem vorbi atât despre persoane cu venituri medii, cât şi despre middle şi top management din zona corporate.”
Pe zona de fitness, cele mai active luni vin odată cu începutul anului, ianuarie-aprilie acoperind aproape 50 - 60% din cifra de afaceri anuală a companiei. În ceea ce priveşte zilele cu cele mai multe check-in-uri, „în centrele noastre de fitness sunt corelate cu ambiţia oamenilor de a începe săptămâna în forţă, aşa că lunea este ziua preferată a clienţilor”.
Serviciile oferite de Stay Fit Gym se încadrează în piaţa „value”, preţurile fiind la nivel mediu, spune Lascăr. Un abonament lunar full club costă 190 de lei, iar un abonament full fitness, fără acces la antrenamentele de grup, costă 180 de lei. Clienţii fideli beneficiază de anumite discounturi şi facilităţi. Pachetele Full Fitness reprezintă 65-70% dintre vânzările reţelei. Acestea oferă acces la toate facilităţile cluburilor (vestiare, saună, zonă cardio, zonă fitness, zonă functional training), cu excepţia antrenamentelor de grup. Totuşi, apetitul clienţilor pentru clasele de grup este în creştere în ultimii doi ani, remarcă Alexandru Lascăr, procentul celor care optează pentru ele ajungând de la 15 la 30%.
„Provocarea cea mai mare cu care ne confruntăm este aceea de a pune sportul pe agenda consumatorului român”, spune antreprenorul. România s-a confruntat cu cele mai mici procente de populaţie activă din UE, iar în urmă cu şase ani diferenţele dintre ţara noastră şi ţările din vest păreau insurmontabile, adaugă el. „Pe atunci, procentul populaţiei plătitoare de abonamente de fitness în România era sub 1%, faţă de ţări precum Germania, Spania, Suedia sau Danemarca, unde statisticile arătau 8-20%. În timp, lucrurile au evoluat, Bucureştiul a fost oraşul care a crescut disproporţionat faţă de restul ţării. În ultimii ani, oraşe precum Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi, Craiova au simţit de asemenea creşteri.”
Principalul competitor al companiei este liderul pieţei de fitness, lanţul de centre World Class România, spune Lascăr. „În afară de acesta, mai există centre de fitness cu unul sau două puncte de lucru, care reprezintă concurenţa în anumite zone ale oraşului.”
În comparaţie cu alte state europene, România încă se situează pe ultimele locuri în UE la numărul persoanelor active şi pe primele locuri atât la obezitate, cât şi la decesele datorate bolilor cardiovasculare, aminteşte Lascăr. „În acest moment, conform cifrelor pieţei, procentul plătitorilor de abonament în România nu depăşeşte 3 - 4% din populaţie, în Bucureşti el fiind, însă, mai mare, spre 6 - 8%, în funcţie de sezon. Suntem încă foarte departe de ţările din vest, precum Belgia, Olanda, Germania, unde media ţării depăşeşte 10%, sau de cele scandinave, unde 20% din populaţie are un abonament la sală.” Încheind totuşi într-o notă optimistă, el spune că facem, însă, progrese constante şi probabil că în următorii cinci ani ne vom apropia de nivelul pieţelor din vest.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro