Alexandru Ghiţă are 43 de ani şi peste jumătate i-a petrecut lansând iniţiative în zona educaţională – soluţii folosite de tineri din România, dar şi de peste hotare, pentru a ajunge la universităţile dorite şi, mai departe, în meseriile la care au visat. Ce noutăţi aduce cel mai nou pariu făcut de antreprenor în piaţa de profil?

Sunt antreprenor de 22 de ani – a fost calea aleasă de mine pentru a-mi trăi cea mai de preţ valoare – libertatea – şi pentru că a fost cel mai bun mod în care am găsit potrivit să-mi valorific educaţia, energia, curiozitatea, puterea de muncă şi ambiţia”, spune Alexandru Ghiţă, care şi-a dedicat mare parte din carieră iniţiativelor antreprenoriale din domeniul educaţiei. Astfel, în urmă cu două decenii, cu un calculator şi bani de trai pentru două luni, pornea în prima aventură: Educativa. Acest prim proiect a stat la baza altora, cunoscute în rândul elevilor, studenţilor şi profesorilor mai ales, precum Riuf, Edmundo şi, mai recent, FINS. În noua soluţie a investit iniţial 1 milion de lei din resursele dezvoltate de Educativa şi de cofondatoarea Laura Gavrilă, iar ulterior a suplimentat investiţia iniţială cu încă 1,5 milioane de euro din aceeaşi sursă.

Împrumutul de azi pentru cariera de mâine

Potrivit lui Ghiţă, FINS este singurul serviciu de finanţare din România, precum şi singurul din Europa Centrală şi de Est care oferă credite special create pentru studiile în străinătate şi a fost înfiinţat din dorinţa de a rezolva o problemă descoperită în teren – în jur de 40% dintre studenţi renunţau să plece la studii în străinătate din cauza impedimentelor financiare. „Ne-am dorit să venim în întâmpinarea acestei nevoi prin soluţii financiare create special pentru nevoile şi specificităţile studenţilor. Spre deosebire de creditele de nevoi personale, creditele FINS oferă o mulţime de avantaje pentru că ele au fost gândite în funcţie de situaţiile reale ale studenţilor. Noi încurajăm independenţa, implicit cea financiară şi sprijinim tinerii în parcursul lor către o carieră de succes. De aceea, criteriile de eligibilitate la creditele de studii sunt mult mai prietenoase cu tinerii. Aceştia pot lua singuri un credit de studii, fără codebitor, fără job sau experienţă în câmpul muncii şi fără garanţii imobiliare.”

De asemenea, spune că un plus e reprezentat şi de flexibilitatea creditului, ţinându-se cont de specificul nevoilor financiare ale studenţilor, care fluctuează de la o lună la alta. „Tinerii se bucură de o perioadă lungă de utilizare a creditului (1-6 ani de studii) şi beneficiază de o perioadă de graţie pe toată durata studiilor şi încă 6-12 luni după absolvire. Asta înseamnă că ei vor începe să ramburseze creditul abia când vor termina facultatea şi vor avea deja un job bine plătit în străinătate.”

Potrivit lui, soluţiile oferite de către FINS includ credite de studii personalizate pe nevoile individuale ale studenţilor (până la maximum 25.000 de euro), educaţie financiară (planificare / bugetare / înţelegere termeni relevanţi) şi consiliere gratuită pe toată durata programului de studii. De altfel, majoritatea tinerilor împrumută circa 20.000 de euro – cu valori mai mici sau mai mari, care variază în principal în funcţie de durata perioadei de studii şi de costurile de trai specifice oraşului în care trăiesc studenţii.

Public variat

Alexandru Ghiţă spune că la baza motivelor pentru care tinerii aleg să studieze în străinătate stă în primul rând dorinţa de a avea acces la specializări pe care nu le găsesc în ţările de origine, precum şi calitatea educaţiei – abordări mai practice, pragmatice, deschidere internaţională şi facilităţi la materiale de studiu mai bune. „De asemenea, deschiderea spre diverse culturi europene şi noneuropene, precum şi accesul la diverse job-uri, în cele mai multe dintre cazuri mult mai bine plătite decât în ţările de origine, sunt alte aspecte care îi determină pe tineri să ia decizia de a pleca la o universitate din străinătate.”

Din experienţa reprezentanţilor FINS de până acum, majoritatea obstacolelor pe care aceştia le întâlnesc sunt reprezentate de lipsa de informaţii despre cele mai bune opţiuni de studii, precum şi o estimare nerealistă a eforturilor necesare pentru a performa în cadrul programelor de studii. „Cel mai important impediment, însă, îl reprezintă bariera financiară – lipsa resurselor financiare necesare pentru toate costurile pe care le vor avea pe parcursul anilor de studii, precum şi lipsa educaţiei financiare în ceea ce priveşte mecanismul unui credit de studii. Obiectivul nostru este de a-i ghida pe tineri şi de a le oferi cadrul necesar luării unei decizii în cunoştinţă de cauză. Specialiştii noştri oferă consiliere gratuită, atât pentru a le răspunde tinerilor la întrebări legate de cheltuielile cu care se vor confrunta pe parcursul anilor de studiu, cât şi pentru construirea unui buget realist şi oferirea oportunităţilor de finanţare de care aceştia pot dispune.”

Principalele destinaţii alese în acest moment sunt Olanda, Belgia, Germania, Franţa, Italia, Spania. În general, tinerii îşi aleg ţara de studiu în funcţie de domeniul şi programul de studii pe care vor să îl urmeze, precum şi de costurile de trai pe care aceste ţări le presupun. Paleta de domenii de studiu în care se încadrează programele la care merg studenţii finanţaţi de FINS este foarte largă şi acoperă tot spectrul de specializări, de la studii economice de diferite tipuri, la inginerie, ştiinţe juridice şi politice, ştiinţe sociale, medicină, unele tipuri de programe de arte şi altele. „Tinerii care aplică la FINS sunt în mare parte studenţi la facultăţi din top 500 mondial, precum University of Oxford, University of Groningen, Delft University of Technology, University of Amsterdam, Instituto Marangoni sau Griffith College. Avem încredere că studenţii pe care îi sprijinim se înscriu rapid pe traiectorii profesionale de succes, datorită oportunităţilor de carieră ce li se deschid în toată lumea. Ne aşteptăm ca, în timp, să facă parte din elita socială şi economică a ţărilor în care se vor stabili după finalizarea studiilor. Investiţia pe care o fac în educaţia lor va genera randamente semnificative: financiare, desigur, dar şi mize profesionale interesante, deschideri intelectuale ample, mobilitate internaţională, acces în cercuri sociale speciale, calitate a vieţii etc.”

Strict din punct de vedere financiar, executivul se aşteaptă ca absolvenţii finanţaţi de către FINS să genereze, pe parcursul vieţii, venituri cu 30-50% mai mari decât colegii lor de generaţie care nu investesc la fel de mult în educaţia lor.

În ceea ce priveşte profilul aplicanţilor, majoritatea studenţilor pe care compania îi finanţează merg la programe de licenţă

(18 -19 ani) sau la programe de master, imediat după facultate (21-23 de ani) sau după un număr de ani de experienţă profesională (24 - 30 ani). Mediile din care provin studenţii susţinuti de FINS sunt foarte diverse. „Cel mai mare impact social îl avem în cazul studenţilor care provin din familii monoparentale sau din familii în care veniturile părinţilor sunt foarte mici. De asemenea, finanţăm studenţi care provin din familii cu venituri medii, dar care au mai multe persoane în intreţinere (copii sau/şi vârstnici) şi trebuie să găsească soluţii pentru a-i susţine pe toţi.”

Soluţiile oferite de FINS se adresează, de asemenea, şi studenţilor în a căror educaţie familiile investesc sume semnificative pentru a susţine costurile unor programe de studii mai scumpe, dar au nevoie şi de resursele adiţionale, oferite de FINS; de pildă, universităţi private, cu programe de ospitalitate în Elveţia.

Provocări neaşteptate

În ceea ce priveşte provocările ultimei perioade, Ghiţă spune că „navigăm un peisaj cu multă complexitate şi cu multă dinamică în ultimii ani. Când am pornit FINS, impactul Brexitului nu era pe deplin resimţit, toate ramificaţiile şi evoluţiile ulterioare în piaţa educaţională nefiind uşor de prevăzut.” Între timp, continuă el, studenţii (din România, în mod specific şi din CEE, în mod general) s-au reorientat spre alte destinaţii decât Marea Britanie, această dinamică determinând consecinţe secundare în alte pieţe de interes (Olanda, Danemarca etc): creşterea de volume, schimbări de politică guvernamentală etc. Dintr-o altă perspectivă, spune că pe de-o parte, studenţii şi familiile lor sunt mai confortabili cu ideea de credit pentru studii, mai cu seamă după ce primesc recomandări de la studenţii finanţaţi deja, iar presiunea erodării veniturilor reale, pe fondul inflaţiei, creşte nevoia de finanţări adiţionale pentru studenţi şi familiile lor. Pe de altă parte, evoluţia EURIBOR din ultimul an (ca urmare a intervenţiilor Băncii Central Europene pentru a combate inflaţia) are impact asupra determinării cu care studenţii finanţaţi de FINS îşi pot asuma un credit. „Toate acestea întâmplându-se pe fondul unui nivel general de educaţie financiară destul de scăzut, necesită multă muncă de comunicare şi educaţie din partea noastră, pentru a ne asigura că soluţiile noastre sunt bine înţelese.”

Target european

De la bun început, antreprenorul a gândit şi organizat FINS pentru a construi o organizaţie cu anvergură europeană. În acest moment, peste 15% din portofoliul businessului este compus din studenţi provenind din zece ţări din UE (în afara României), procentul aflându-se în creştere în fiecare an. „Toate procesele nostre operaţionale gestionează la fel de eficient aplicanţi din orice ţară din Europa care merg la studii în orice ţară din Europa. Momentan sunt localizate doar în România resursele financiare şi echipa operaţională, dar, pe termen mediu, estimăm că şi pe aceste coordonate vom avea o diversitate europeană.”

Potrivit lui, problema de fond pe care o rezolvă FINS – accesul la soluţii financiare personalizate pe nevoile şi specificităţile studenţilor – este aceeaşi în toate pieţele în care businessul vrea să ajungă. „Nevoia de educaţie financiară este similară. Diferenţele apar în ceea ce priveşte ponderea de studenţi interesaţi să meargă la studii de licenţă, respectiv studii de master în afara ţării.”

În ultimul an, FINS s-a concentrat pe consolidarea capacităţii operaţionale, cu care să poată deservi volumele de aplicaţii şi de clienţi în continuă creştere, „şi suntem bucuroşi că ne-am îmbunătăţit şi calitatea, dar şi viteza cu care procesăm aplicaţii şi diverse solicitări venite din partea beneficiarilor noştri”.

În continuare, obiectivele companiei pentru perioada 2024-2025 ţin de accelerarea expansiunii în CEE, în paralel cu diversificarea surselor de finanţare (şi debt şi equity), atât din România, cât şi din afara ţării. „De asemenea, urmărim aprofundarea relaţiei cu EIF (European Investment Fund) şi, în timp, dezvoltarea de relaţii cu alte instituţii financiare potenţial relevante (BERD, IFC).”

În final, antreprenorul spune că una dintre lecţiile importante şi neştiute de el la debutul carierei, dar şi de mulţi alţi antreprenori la început de drum, ţine de importanţa nebănuită a rezilienţei – pur şi simplu să faci eforturile necesare pentru a ţine lumina aprinsă încă o zi şi încă o zi şi a pune un pas înaintea celuilalt. „În timp, construim lucruri mult mai ample şi mai complexe decât ne-am imaginat iniţial. Nu aş oferi neapărat un sfat, ci mai degrabă o dorinţă: m-aş bucura să întâlnesc cât mai mulţi tineri antreprenori motivaţi mai degrabă de perspectiva unui impact pozitiv asupra beneficiarilor pe care vor să îi ajute decât de miza unor câştiguri financiare imediate.”   

Una dintre provocările cu care Alexandru Ghiţă s-a confruntat încă de la început spune că a fost schimbarea mentalităţii necesare pentru construcţia proiectelor antreprenoriale în pieţe în care au fost pionieri. „De asemenea, atragerea resurselor financiare necesare proiectelor la început de drum a reprezentat o provocare în sine, însă, cu timp şi energie investite de-a lungul anilor, am reuşit să consolidăm, pe zi ce trece, un business care să vină în ajutorul tinerilor.” Un alt palier pe care a investit şi care a fost mai mult decât o provocare, ci chiar un obiectiv în sine l-a reprezentat susţinerea coeziunii echipei. „Pentru noi, oamenii sunt pe locul întâi în topul priorităţilor, astfel că a fost important şi provocator, de-a lungul timpului, să menţinem acest echilibru, în special în anii de tumult.”

Din rândul reuşitelor aminteşte finalizarea programului MBA la INSEAD în anul 2009, precum şi faptul că a participat ca şi cofondator şi membru în Consiliul Director la lansarea şi dezvoltarea Asociaţiei pentru Valori în Educaţie (2015), Super Teach (2017), Coaliţiei pentru Educaţie (2014), iniţiative care l-au ajutat pe parcursul anilor şi în consolidarea businessurilor pe care le-a dezvoltat, destinate dezvoltării tinerilor. „Menţionez aici: consolidarea RIUF / IUF – cel mai mare şi mai apreciat eveniment de profil din Europa (începând din 2005, cu cele mai bune rezultate în perioada 2012 - 2017); creşterea EDMUNDO ca una din top 3 agenţii educaţionale din Europa (începând din 2007, cu cele mai bune rezultate în 2015 – 2018); lansarea The Entrepreneurship Academy în 2016, singura facultate de antreprenoriat din România care te învaţă încă din primul an de facultate cum să-ţi construieşti un business; lansarea FINS, singurul serviciu care oferă soluţii financiare inovative din România (2019) şi ulterior din Europa Centrală şi de Est pentru tinerii care vor să studieze în străinătate; atragerea unei duble susţineri din partea European Investment Fund pentru FINS cu garanţii de 10.000.000 de euro (2019, 2021), precum şi deschiderea de oportunităţi educaţionale de calitate pentru zeci de mii de tineri români şi susţinerea lor cu informaţii, consiliere gratuită şi resurse financiare.”

Carte de vizită

Alexandru Ghiţă, 43 de ani, preşedinte FINS

1. Este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (Business Administration) şi al unui MBA urmat la INSEAD;

2. Principalele iniţiative antreprenoriale din cariera sa ţin de aria educaţiei, el fiind cofondator al Student Service, Educativa, FINS, Edmundo, The Entrepreneurship Academy etc.

3. În paralel cu activitatea antreprenorială din zona de educaţie, este angel investor în mai multe startup-uri (Flip, The Outfit, MyConnector Platform, Instant Factoring etc.)

4. Printre hobby-urile sale se numără sailingul, snowboardingul şi wing-surfingul.