Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit ieri cu premierul Victor Ponta pentru a  discuta despre memorandumul cu FMI şi despre buget, dar discuţia a fost fără rezultat. Premierul ţine în continuare cu dinţii de suprataxarea benzinei şi nu vrea să taie cheltuielile, iar preşedintele va respinge bugetul.

Preşedintele Traian Băsescu nu va semna memorandumul cu FMI şi va respinge Legea bugetului, urmând să sesizeze Curtea Constitu­ţională, procedu­ră care nu a mai fost folosită niciodată de un preşe­dinte în ultimii 23 de ani, a declarat premierul Victor Ponta după întâlnir

Analiştii apre­ciază că amâ­narea apro­bării primei evaluări a acordului cu FMI va avea consecinţe limitate pe termen scurt, dar percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine.

Ce spun analiştii despre consecinţele amânării semnării memorandului cu FMI

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen:

Investitorii nu se sperie atât de uşor. În general lucrurile sunt incerte în România. Investitorii străini sunt interesaţi mai degrabă de continuarea reformelor structurale din România, iar neaprobarea memorandumului cu FMI nu îi va influenţa semnificativ, consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen. „În mod firesc percepţia investitorilor este influenţată în mod negativ, însă nu trebuie să exagerăm. Impactul este limitat, nesemnificativ aş spune. În general lucrurile sunt incerte în România, iar investitorii nu se sperie atât de uşor. Ei urmăresc mai degrabă ca reformele structurale să continue. Este o situaţie dificilă, însă poate fi depăşită.“ În ceea ce priveşte creşterea dobânzilor la care România ar putea să se împrumute, Dumitru spune că este prematur pentru a se pronunţa.

Vlad Muscalu, ING:

Memorandumul cu FMI este doar un strat al încrederii investitorilor străini. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank, spune că nesemnarea memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu are o influenţă negativă asupra încrederii investitorilor pe termen lung şi chiar dacă s-ar îndepărta acest strat care alcătuieşte încrederea investitorilor, mai sunt şi altele, precum agenţiile de rating. „Sunt destule mecanisme prin care să îndrepţi politica fiscală pe o traiectorie pozitivă. Nu se poate spune că aşteptările privind politica fiscală se pot deteriora“, a declarat Muscalu. El spune însă că în această dimineaţă s-a văzut o influenţă a anunţului preşedintelui Traian Băsescu că nu va aproba memorandumul cu FMI. Cursul a urcat astăzi la peste 4,46 lei/euro pentru prima dată în ultimele două luni.

Dragoş Cabat, analist:

Respingerea memorandumului cu FMI nu influenţează percepţia investitorilor. Ei ştiu că este luptă internă. Refuzul preşedintelui de a semna memorandumul cu FMI nu va avea niciun impact asupra percepţiei investitorilor străini, pentru că aceştia ştiu că este vorba de o bătălie politică internă. „O influenţă negativă ar putea exista numai în cazul în care acordul nu se mai semnează. Ceea ce se întâmplă acum este o presiune din partea preşedintelui care încearcă să obţină ceva pe care îl consideră necesar (eliminarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi- n.red.). Este clar că niciuna din părţi nu vrea să cedeze“, comentează analistul financiar Dragoş Cabat.

Dan Bucşa, economist UniCredit Research la Londra

Există două opţiuni. O variantă ar fi ca Guvernul să decidă să transmită scrisoarea de intenţie semnată de guvernatorul BNR, ministrul finanţelor şi ministrul bugetului, fără avizul preşedintelui. A doua variantă ar fi renegocierea în luna ianuarie a accizei disputate, situaţie în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenţie trimisă de România în ianuarie, şi nu în decembrie. Această întârziere nu este importantă, având în vedere că începând din ianuarie 2011 România nu a accesat nicio tranşă pusă la dispoziţie de FMI după ce boardul a aprobat scrisorile de intenţie.

Totodată, ruperea celui de-al treilea acord stand-by are o probabilitate scăzută. Pe de o parte, politicienii români apreciază ancora de credibilitate oferită de FMI, iar pe de altă parte Fondul ar prefera să continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală şi de Est care a finalizat două acorduri stand-by de când a început criza financiară mondială.

Pe termen scurt, consecinţa negativă a deciziei preşedintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând astfel una dintre prevederile acordului cu FMI. Pe termen lung, există riscul unei devieri de la disciplina fiscală, însă probabilitatea este mică în prezent. Dacă România nu va reuşi să se pună de acord cu FMI în ceea ce priveşte problemele de natură fiscală, statul ar putea pierde sprijinul Fondului la începutul unui an foarte delicat din perspectiva finanţelor publice.

Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank:

Important este faptul că acordul rămâne învigoare. Percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine. Cu cât amânăm mai mult luarea unei decizii, cu atât mai mult impactul va fi mai negativ. Deja s-au făcut resimţite efectele asupra pieţelor financiare: pe piaţa valutară cursul leu/euro a crescut de la nivelul de 4,4310 şi a atins un vârf de 4,4780, randamentele la titlurile de stat tranzacţionate pe piaţa secundară au crescut cu aproximativ 10-15 puncte de bază, iar dobânzile pe termen scurt de pe piaţa monetară au crescut uşor, în jur de 10 puncte de bază. Actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte percepţia investitorilor faţă de România, oferind o anumită asigurare investitorilor că România va menţine stabilitatea macroeconomică.