Banca Naţională a dat publicităţii vineri minuta Consiliului de Administraţie din 5 august, când a majorat dobânda de referinţă de la 4,75% la 5,5%, sub aşteptările analiştilor.

Cei 9 membri ai CA au discutat despre evoluţia inflaţiei, creştere economică, evoluţia cursului de schimb şi a dobânzilor la lei.

Mai jos regăsiţi minuta şedintei Consiliului de Administraţie al BNR.

„Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a încetinit mersul ascendent în iunie, aşa cum s-a anticipat, consemnând totuşi pe ansamblul trimestrului II 2022 o creştere considerabil mai mare decât în trimestrele anterioare, şi superioară previziunilor, până la 15,05 la sută în iunie, de la 10,15 la sută în martie, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor la energie pentru populaţie. Astfel, cea mai mare parte a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, în principal de scumpirea consistentă şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale – inclusiv în condiţiile menţinerii la valori ridicate a cotaţiilor internaţionale –, căreia i s-au alăturat influenţele mai modeste venite de pe segmentul combustibililor, sub impactul ascensiunii cotaţiei ţiţeiului pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să-şi accentueze trendul ascendent în trimestrul II, urcând de la 7,1 la sută în martie, la 9,8 la sută în iunie, uşor peste valoarea prognozată, dar în condiţiile în care contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un maxim trimestrial al ultimului an, sub impactul scumpirii materiilor prime şi mărfurilor pe pieţele internaţionale, a energiei şi a transportului, au remarcat membrii Consiliului. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele patru trimestre – probabil inclusiv în corelaţie cu evoluţia raportului leu/euro faţă de perioada similară a anului trecut –, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a diminuat uşor.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea creşterii ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat din acest interval este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au continuat să fie potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea pe anumite segmente a unei cereri de consum reprimate anterior, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi cele importate. Mai mulţi membri ai Consiliului au subliniat din nou anvergura mondială a procesului inflaţionist amplu provocat de şocurile globale pe partea ofertei, evocând nivelurile record pentru ultimele decenii atinse de rata anuală a inflaţiei în state dezvoltate, inclusiv în numeroase ţări din Europa.

Totodată, a fost evidenţiată creşterea mai pronunţată de dinamică consemnată în intervalul aprilie-mai de preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă, inclusiv pe segmentul bunurilor de consum – sub influenţa costurilor mărite cu energia şi cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, precum şi pe fondul blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare –, ce va continua probabil să se transfere în viitorul apropiat asupra preţurilor unor bunuri şi servicii destinate consumului, dar în funcţie şi de condiţiile cererii. Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate şi în creştere ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici de la finele trimestrului II, dar şi cvasiplafonarea celor pe termen mai lung ale analiştilor bancari, precum şi tendinţa mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de readâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real în intervalul aprilie-mai.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creşterea amplă a activităţii economice în trimestrul I 2022, cu 5,1 la sută faţă de trimestrul IV 2021, evoluţie ce implică o reamplificare peste aşteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată, date fiind şi implicaţiile recentei revizuiri a seriei de date privind ritmurile trimestriale ale PIB.

Se reconfirmă, de asemenea, creşterea substanţială a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022, la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, cu o contribuţie importantă venită însă din partea variaţiei stocurilor, precum şi cu aportul principal al consumului privat, atribuibil totuşi altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri şi servicii, care şi-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest interval, inclusiv pe fondul unui efect de bază.

O contribuţie pozitivă notabilă la creşterea de ritm a fost adusă şi de formarea brută de capital fix, iar exportul net a continuat să acţioneze în sensul ameliorării creşterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condiţiile în care avansul ritmului anual al volumului exportului de bunuri şi servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a reaccelerat însă creşterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor, iar deficitul de cont curent şi-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite.

În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o cvasi-stagnare a activităţii economice comparativ cu trimestrul I al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţiile implică o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, poziţionat însă pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, precum şi o descreştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, de la valoarea deosebit de înaltă atinsă în primele trei luni ale anului curent.

S-a observat că cei mai recenţi indicatori cu frecvenţă ridicată indică însă accelerarea pe mai departe a creşterii anuale a consumului privat în trimestrul II, preponderent pe seama unui efect de bază, în timp ce influenţe semnificative de sens opus asupra dinamicii anuale a PIB sunt probabile din partea formării brute de capital fix, dar şi a exportului net, dată fiind divergenţa conturată în intervalul aprilie-mai între majorarea variaţiei anuale a importurilor şi descreşterea celei a exporturilor de bunuri şi servicii, cauzată doar parţial de evoluţia nefavorabilă a preţurilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a mărit considerabil dinamica anuală înaltă în raport cu media trimestrului I, iar cel de cont curent a continuat să crească, deşi mai temperat, reducându-şi avansul în termeni anuali faţă de primele trei luni ale anului, în condiţiile ameliorării soldului balanţelor veniturilor. Deşi atribuibile parţial unor factori conjuncturali, tendinţele au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, dată fiind şi diminuarea tot mai pronunţată faţă de finele anului 2021 a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie a consemnat noi creşteri notabile în aprilie şi mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM şi-a prelungit scăderea în trimestrul II, rămânând însă la finele acestuia deasupra valorilor pre-pandemice, respectiv la 5,3 la sută. În acelaşi timp, salariul mediu brut nominal a continuat să-şi accelereze creşterea anuală de două cifre în primele două luni din trimestrul II, fără să egaleze totuşi ritmul inflaţiei, iar dinamica anuală înaltă a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a mărit chiar mai pronunţat, deşi în condiţiile unor mari fluctuaţii lunare. Evoluţia a fost considerată preocupantă de către unii membri ai Consiliului, chiar dacă, în mare măsură, ea decurge din scăderea substanţială în termeni anuali a productivităţii muncii în primele luni din acest an, pe fondul blocajelor în lanţuri de producţie şi al costurilor crescute cu energia şi materiile prime. Au fost, de asemenea, evocate măsurile recente privind majorarea salariului minim brut în anumite sectoare, precum şi creşterile salariale din sectorul bugetar aflate în proces de legiferare, dar şi ritmul ridicat al inflaţiei, de natură să mărească dinamica unor salarii în viitorul apropiat.

Deficitul de forţă de muncă raportat de companii a cunoscut însă un mic recul în debutul semestrului II, după creşterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, au sesizat mai mulţi membri ai Consiliului, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au diminuat uşor, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele şi incertitudinile generate de prelungirea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. În această conjunctură, un factor suplimentar de frânare a tendinţei generalizate de creştere a salariilor continuă să-l constituie constrângerile firmelor venite din costurile ridicate cu energia, transportul şi cu materiile prime, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Totodată, s-a apreciat că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Incertitudini notabile pentru situaţia viitoare a pieţei muncii decurg şi din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au accelerat ascensiunea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna iulie şi al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă. S-a convenit că un rol important în acest proces l-au avut şi aşteptările instituţiilor de credit, în contextul climatului inflaţionist intern şi internaţional, precum şi al prelungirii tensiunilor geopolitice.

Randamentele titlurilor de stat şi-au temperat însă creşterea, iar apoi au cunoscut ajustări descendente, în linie cu evoluţiile consemnate pe pieţele de obligaţiuni la nivel global, pe fondul revizuirii expectaţiilor investitorilor financiari privind perspectiva creşterii economice, ca reacţie la normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, dar şi la prelungirea războiului din Ucraina şi la extinderea sancţiunilor asociate. În schimb, sub influenţa evoluţiilor de pe piaţa monetară interbancară, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat creşterea, atât în raport cu media ratei dobânzii la creditele noi – ecartul dintre acestea atingând în iunie un nou minim istoric –, cât şi faţă de majorările din regiune, cu efecte pozitive asupra economisirii, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

În această conjunctură – reflectând şi creşterea atractivităţii relative a plasamentelor în monedă naţională, inclusiv pe fondul restrângerii diferenţialului ratelor dobânzilor pe termen scurt ca efect al încetinirii/stopării creşterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune –, dar şi sub acţiunea unor factori sezonieri, leul a manifestat în iulie o uşoară tendinţă de apreciere în raport cu euro, cu implicaţii favorabile asupra inflaţiei şi încrederii în moneda naţională, au remarcat membrii Consiliului. Riscuri la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, continuă însă să vină din accentuarea dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi dintr-o posibilă înrăutăţire suplimentară a percepţiei asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune, în contextul prelungirii războiului din Ucraina, au atenţionat unii membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5 la sută, dar în condiţiile unei uşoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creşterii creditului în valută acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 72 la sută, de la 72,7 la sută în luna mai.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2022 şi a descreşterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5 la sută din prognoza precedentă –, dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la sută, uşor sub punctul central al ţintei.

S-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei şi a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 –, precum şi manifestarea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele venite din probabila ajustare descendentă a cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

S-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare –, dar şi pe fondul secetei prelungite pe plan intern şi în alte state europene. Incertitudini sunt asociate totuşi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaţionist modest şi vor deveni dezinflaţioniste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creşterii economice în a doua parte a anului curent şi ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată şi închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre faţă de proiecţia anterioară –, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.

În perspectivă apropiată, dinamica inflaţiei de bază va rămâne totuşi afectată de efectele inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creşterea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul inflaţiei de bază. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4 la sută în decembrie 2022, foarte uşor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,8 la sută, sub valoarea de 4,2 la sută anticipată în luna mai.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creşterii acesteia mult peste aşteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite, doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică o inflexiune în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce şi-a reamplificat peste aşteptări valoarea pozitivă în trimestrul I 2022, este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare gradual în teritoriul negativ începând cu trimestrul III 2023.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei accelerări semnificative a creşterii acestuia în anul 2022 – atribuibilă cvasi-integral dinamizării neaşteptat de puternice din trimestrul I –, succedată însă de o scădere pronunţată de dinamică în 2023, inclusiv sub influenţa măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

În schimb, formarea brută de capital fix este aşteptată să-şi accelereze doar uşor creşterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenţei blocajelor în lanţuri de producţie şi a înăspririi condiţiilor de finanţare –, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Din partea exportului net este însă probabil un aport negativ notabil la dinamica PIB şi în anul curent – pe fondul încetinirii pronunţate a creşterii economice în UE şi al majorării consistente a preţurilor materiilor prime –, precum şi un impact neutru în 2023, în condiţiile unei temperări a avansului importurilor, în corelaţie cu evoluţia absorbţiei interne. Prin urmare, deficitul de cont curent este aşteptat să-şi continue ascensiunea ca pondere în PIB în 2022, inclusiv sub influenţa deteriorării suplimentare a evoluţiei preţurilor importurilor în raport cu cea a preţurilor exporturilor, iar în anul următor să scadă doar uşor, evoluţii considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, date fiind mai ales potenţialele implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbţia şi valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale în actuala conjunctură, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la execuţia bugetară din prima jumătate a anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar evidenţiind, cu precădere, actuala conjunctura economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, ce pot avea implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creşterii economice, date fiind şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

A fost discutată şi o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflaţiei şi revizuirea moderată în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum şi recentele decizii de politică monetară ale băncilor centrale majore, alături de calendarul şedinţelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala şi următoarea şedinţă de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În acelaşi timp, s-a susţinut în mod unanim necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută, de la 4,75 la sută, precum şi creşterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută, de la 5,75 la sută şi majorarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută, de la 3,75 la sută; trei membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75 la sută.

În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”