Ce spune proprietarul unui lanţ local de magazine despre plăţile pe care le vor primi retailerii de la administratorul SGR? „Se fac diferenţe mari între jucătorii mari şi cei mici“
Un mic magazin care va face preluarea manuală a ambalajelor va primi de la administratorul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR) - proiectul care va revoluţiona modul în care cumpărăm băuturi şi care îşi propune să accelereze procesele de reciclare - 0,0861 lei pentru o sticlă mică, de sub 500 ml. Suma este de 2,6 ori mai mică decât cea pe care o va primi un retailer care va face preluare automată (RVM), cu ajutorul aparatelor specializate. Diferenţe similare există şi la sticlele mari (peste 500 ml) şi la cele de plastic sau la doze.
Tariful de gestionare reprezintă suma de bani plătită prin transfer bancar de administratorul SGR comercianţilor pentru fiecare unitate de ambalaj SGR, care a fost returnată la punctele de returnare, respectiv predată de comercianţii HoReCa destinată acoperirii costurilor în legătură directă cu îndeplinirea obligaţiilor privind preluarea şi stocarea ambalajelor SGR, scrie în Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021.
Feliciu Paraschiv, proprietarul reţelei de magazine Paco Supermarket, una dintre cele mai importante reţele locale, spune că aceste diferenţe sunt discriminatorii.
„Se face o diferenţă enormă între ce plăteşte SGR retailerilor mari, care-şi vor permite să cumpere RVM-uri (aparate de colectare automate, care costă de la 15.000 de euro plus TVA în sus), şi ce plăteşte retailerilor mici, care nu-şi vor permite automate şi care vor face colectare manuală. Tarifele pentru marii retaileri sunt de două-trei ori mai mari“, afirmă antreprenorul.
Povestea magazinelor Paco a început acum mai bine de 25 de ani cu un singur magazin în judeţul Vrancea.
Astăzi reţeaua a ajuns la 15 unităţi în acelaşi judeţ şi la afaceri de 34 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 17% faţă de anul anterior.
Marii retaileri vor instala în magazinele proprii aparate pentru reciclare automată, aparate care costă între 15.000 şi 80.000 de euro plus TVA, adaugă Feliciu Paraschiv. De altfel, tocmai pentru a-şi putea recupera aceste investiţii, marii jucători primesc sume considerabil mai mari. Unele lanţuri internaţionale deja au instalate aparate unde oamenii pot să îşi ducă ambalajele băuturilor, însă astfel de sisteme au fost puse momentan doar din dorinţa retailerilor, nu ca parte a SGR.
Retailerii mici, care nu vor investi în astfel de sisteme, vor colecta manual ambalajele.
„Nu este corect din punct de vedere concurenţial ca două societăţi comerciale diferite care desfăşoară exact aceeaşi operaţiune de colectare de la populaţie a ambalajelor nereutilizabile şi introducerea lor în sistemul SGR să fie renunerate diferit. Asta amplifică decalajul dintre comercianţii mici şi mijlocii care nu-şi permit să achite aparate de colectare automată şi companiile mari, internaţionale, care acaparează din ce în ce mai mult piaţa de retail şi capată poziţii dominante.“
Totuşi, diferenţele în tariful de gestionare vin ca urmare a sumelor pe care marile lanţuri le pun la bătaie pentru achiziţia acestor aparate, investiţie ce ar urma să fie amortizată în câţiva ani.
Feliciu Paraschiv spune că un retailer mic, care nu are bani pentru asemenea investiţii, va trebui să plătească un om să facă această colectare. El adaugă că făcând o medie ponderată a tarifelor menţionate în Hotărârea de Guvern (30% sticle mici, 10% mari, 40% pet-uri şi 20% doze), un retailer va încasa 25 de lei pe oră, versus 50 de lei cât ar costa ca un om să facă asta.
„Un om poate colecta, dacă nu face pauză, 360 de unităţi pe oră. Plus că, la colectare manuală, noi nu trebuie să spargem sau să deformăm sticla (eticheta trebuie să rămână intactă, pentru a putea fi citită de aparate - n.red.), aşa că vom aduna volume foarte mari de ambalaje. Aparatele mari validează pe loc sticlele sau dozele şi apoi le striveşte, astfel că pot cuprinde mult mai multe ambalaje pe aceeaşi suprafaţă“, mai spune el.
Omul de afaceri precizează totodată că retailerii mici şi mijlocii nu au fost consultanţi la ultimele negocieri, aşa că nu ştiu pe ce bază sau pe ce studii au fost stabilite preţurile.
„Probabil ne vom adresa Consiliului Concurenţei. Domnul Ministru Tánczos Barna, în timpul discutiilor avute anterior, a specificat că tarifele la colectarea manuală vor fi mai mari pentru că implică resursa umană, care e greu de găsit şi e şi scumpă, iar acum a făcut exact invers.“
SGR presupune că, începând cu data de 30 noiembrie 2023, consumatorii vor putea să returneze în magazine ambalajele de unică folosinţă din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. Cumpărătorii vor plăti o garanţie de 0,50 RON atunci când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Sistemul se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri inclusiv. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal. Irlanda şi Ungaria sunt alte ţări europene în faze avansate de implementare a SGR.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro