Creşterea producţiei de soia, migraţia de la agricultura convenţională către agricultura organică şi adoptarea unei abordări mixte în protecţia culturilor, prin folosirea atât de produse chimice, cât şi biologice, sunt câteva dintre tendinţele globale pe care le vede André Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

„Piaţa soiei a crescut mult pentru că este o proteină şi la nivel european vedem o tendinţă spre aceasta, iar legislaţia împinge către ea pentru alimentaţia umană şi animală. Există un potenţial de creştere foarte mare în această piaţă. Există companii foarte puternice pe piaţa soiei în România şi Europa”, a spus André Negreiros într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar.

El este un executiv cu experienţă de peste 20 de ani în agrobusiness, pasionat de tehnologie şi de inovare. Acesta cunoaşte foarte bine pieţele de seminţe şi de protecţie a culturilor agricole, având experienţă în companii multinaţionale, alăturându-se în Corteva Agriscience în urmă cu cinci ani, iar recent a primit poziţia de iderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est, gestionând pieţe precum România, Ungaria sau Bulgaria.

Suprafaţa cultivată cu soia în România a crescut de la 80 hectare în 2012 până la 139,5 hectare în 2021, conform datelor Eurostat. În 2022, ultimul an pentru care există date disponibile, România a avut o producţie de 347.000 de tone de soia în 2021, similară cu consumul. La nivel mondial, producţia de soia în anul agricol 2021 - 2022 a fost de 385 milioane de tone, conform datelor USDA, departamentul de agricultură al SUA.

„Suntem o companie lider în soia în SUA, avem proiecte dedicate pentru soia în Europa, avem idei diferite şi vrem să ne extindem producţia de soia pe piaţa europeană, iar România va fi una dintre pieţele importante pentru noi pentru soia. Investim în noile tehnici genomice (NGT-uri) în EMEA”, a mai spus André Negreiros.

Discuţiile privind NGT-urile în UE au apărut ca urmare a schimbărilor climatice, care afectează nutriţia şi dezvoltarea plantelor. „Spre deosebire de biotehnologia transgenică sau organisme modificate genetic (OGM-uri), NGT-urile se concentrează pe înţelegerea funcţiilor genelor prezente în mod natural în speciile de plante şi îmbunătăţirea lor fără a introduce gene străine”, a explicat Negreiros.

Majoritatea OMG-urilor autorizate în UE sunt folosite pentru hrănirea animalelor de fermă, iar astfel unele produse alimentare conţin OMG-uri. Însă, deşi OMG-urile pot fi comercializate în UE, ele nu pot fi produse decât cu o autorizare în prealabil. Astfel, fermierii consideră că este absurd ca toate ţările să consume soia modificată genetic, în acest caz, dar să nu aibă dreptul să producă, mai ales că se confruntă cu noi boli şi dăunători.

Uniunea Europeană importă în jur de 30 de milioane de tone de soia modificată genetic din Brazilia, Argentina, Canada şi SUA, însă, statele membre ale UE nu au voie să producă astfel, deşi această cultură are un potenţial ridicat de dezvoltare, iar cererea este în creştere.

De altfel, Brazilia este ţara de origine a lui André Negreiros, despre care acesta afirmă că este un producător major de porumb, dar soia este cea mai importantă cultură în Brazilia. „Porumbul este mai important, aş spune, în SUA, iar soia este mai importantă în Brazilia”, a explicat el.

În ceea ce priveşte NGT-urile în UE, el a spus că au capacitatea de a stimula progresele în cercetarea şi dezvoltarea agricolă, favorizând crearea de soiuri de culturi mai apte să prospere în peisajul agricol tot mai exigent. „Aceste soiuri pot prezenta o rezistenţă sporită la secetă, boli, dăunători şi pot oferi o productivitate crescută. De asemenea, reprezintă un salt semnificativ înainte pentru agricultura românească.”

În România, compania Corteva Agriscience se concentrează acum mai mult pe producţia de porumb pentru sămânţă, dar în SUA, de exemplu, este lider la soia, a precizat executivul, însă acolo se produce în alte condiţii faţă de cele ale UE. Cu toate acestea, el crede că tehnologia NGT va aduce multă valoare fermierilor şi va ajuta toate companiile de pe piaţă să livreze produse mai rapid fermierilor şi mai eficient.

România este una dintre cele mai importante ţări pentru grupul american Corteva, în Afumaţi (jud. Ilfov), având una dintre cele mai mari unităţi de producţie de seminţe din Europa. „Afumaţi este una dintre cele mai importante staţii de producţie pe care le avem în întreaga regiune şi a crescut mult pentru că am investit mult în ultimii ani. În sezonul trecut, am produs pe aproximativ 11.000 de hectare de porumb pentru sămânţă şi am procesat peste două milioane de unităţi de sămânţă de porumb şi de floarea-soarelui. Avem şi soia, producem ulei de rapiţă”, a explicat André Negreiros. Tehnologia NGT, dacă propunerea legislativă va fi aprobată în UE, va accelera unele producţii hibride şi va crea noi varietăţi de produse căutate de fermieri.

O altă tendinţă pe care o vede Negreiros în agrobusiness este că piaţa de porumb dulce este creşte în unele locuri, dar este considerată în continuare o cultură specială, iar Corteva încă nu are seminţe de porumb dulce în portofoliu. „Ne concentrăm mai mult pe porumbul de cereale şi porumbul furajer. Aceasta este mai mult o cultură de legume decât o cultură de cereale, dar este o cultură interesantă. Văd că unele ţări o produc, dar în comparaţie cu porumbul - cereală - şi porumbul furajer, este o piaţă foarte, foarte mică. Este un segment pentru conservare, vândut în supermarketuri.”

Totodată, André Negreiros a mai spus că, la nivel global, Corteva investeşte 4 milioane de dolari în fiecare zi în cercetare şi dezvoltare pentru seminţe şi produse de protecţia culturilor şi în produse biologice, pentru că este o tendinţă mare peste tot în lume şi, mai ales în UE, de a le adopta. „Am achiziţionat anul trecut două companii mari în acest segment, Stoller şi Symborg, iar acum le integrăm în Corteva şi ne concentrăm pe asta.”

Pentru grup, acesta este un segment complet nou, dar în prezent există o presiune imensă asupra companiilor de a proteja mediul şi de a găsi soluţii durabile. „Aşa că trebuie să ne adaptăm la acest lucru. Şi produsele biologice funcţionează foarte bine împreună cu chimia convenţională.”

Realitatea este că atunci când un fermier alege o soluţie biologică, nu este vorba despre o soluţie care este albă sau neagră, explică Negreiros, ci o soluţie mult mai durabilă. „Nu spun că vom investi doar în produse biologice, dar poziţia Corteva este că nu vrem să fim orbi şi să spunem: «Uite, mergem înainte doar cu substanţe chimice sau doar cu substanţe biologice». Cred că un mix între cele două este calea corectă de urmat”, este de părere acesta, care vede abordare mixtă ca pe o tendinţă globală.

Fermierii doresc să fie atât productivi, cât şi buni în rolul de custode pentru terenurile şi resursele lor. Prin urmare, spune André Negreiros, trebuie să ai o viziune mai holistică, ceea ce nu este foarte uşor de făcut în primele şase luni sau în primul an de utilizare a soluţiilor biologice.

„Văd că această tendinţă există deja în mai multe pieţe şi, din nou, mă refer la ţara mea de origine pentru că am multă experienţă acolo. Când m-am mutat din Brazilia în Europa, acum opt ani, acest segment de piaţă abia începea acolo. Şi în Brazilia, spre deosebire de aici, există o mulţime de soluţii disponibile, o mulţime de soluţii convenţionale. Acum opt ani, mă întrebam dacă acest segment de piaţă biologică ar funcţiona acolo şi astăzi văd că acest segment de piaţă creşte în fiecare an cu două cifre pentru că fermierii folosesc o combinaţie între cele două. Ei folosesc chimia convenţională, dar folosesc şi produse biologice din mai multe motive. În primul rând, datorită performanţei, dar şi pentru a fi mai durabili. De aceea sunt destul de sigur că vom întâlni aceeaşi situaţie şi în România”, a precizat el.

O altă tendinţă este aceea de îndreptare spre culturile organice, care reprezentau aproape 10% din totalul terenurilor agricole din Europa până în 2021 şi mai puţin de 5% din totalul suprafeţelor agricole utilizate în România. „Există mai multe produse organice pe piaţă, dar nu este o tendinţă majoră. Există o creştere, dar nu văd un impuls mare de cumpărare a acestor produse. Cred că, în general, populaţia este de acord cu datele nutriţionale şi consideră că nu există o diferenţă mare între produsele organice şi cele convenţionale.”