Wall Street-ul a înregistrat creşteri puternice în primele trei trimestre din 2024, precum 20,3% pe indicele S&P 500, 12,3% pentru Dow Jones Industrial Average şi 20,7% în cazul Nasdaq Composite. Principalii factori din spatele dinamicilor au fost optimismul privind reducerea ratelor dobânzilor şi potenţialul companiilor concentrate pe proiecte de inteligenţă artificială, optimism venit în pofida tensiunilor geopolitice, potenţialei recesiuni din SUA şi valului de vânzări din industria tech, reiese de pe site-ul Nasdaq.

În acest context, piaţa globală a ETF-urilor (exchange traded funds/fonduri tranzacţionate la bursă) a fost influenţată de factori şi tendinţe precum:

     Relaxarea politicii monetare a Fed – În septembrie 2024, Rezerva Federal (banca centrală americană) a scăzut pentru prima dată ratele dobânzilor la dolar în ultimii patru ani, diminuând dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază după ce a menţinut-o la maximul ultimilor 23 de ani. Decizia alimentat optimismul cu privire la reducerea costurilor de împrumut, care ar putea stimula creşterea unor sectoare sensibile la rate, cum ar fi utilităţile, cu ETF-uri precum Utilities Select Sector SPDR ETF (XLU).

     Creşterea economică a SUA – Economia americană a crescut peste aşteptările pieţei în al doilea trimestru, cu o rată anualizată de 3%; a fost o îmbunătăţire semnificativă faţă de creşterea de 1,4% din primul trimestru, consolidând acţiunile companiilor cu capitalizare mică care se concentrează asupra pieţei interne. ETF-ul iShares MSCI USA Small-Cap Min Vol Factor (SMMV) este bine poziţionat în acest context, scrie Nasdaq, citând furnizorul de date financiare Zacks.

     Inflaţia în scădere – Odată cu aprecierea produsului intern brut şi scăderea ritmului de creştere al preţurilor, conform indicelui PCE (indicele cheltuielilor de consum personal), măsura preferată de Rezerva Federală, au urcat din nou speranţele pentru o aşa-zisă „aterizare uşoară" a economiei SUA, iar de aici au răsărit noi estimări cu privire la potenţiale reduceri de dobânzi. Un fond numit în acest sens este Vanguard Real Estate ETF (VNQ).

     Ascensiunea aurului – Preţurile aurului au crescut la niveluri record pe fondul reducerilor de dobânzi realizate Fed, slăbirii dolarului american şi achiziţiilor masive de aur realizate de către băncile centrale. Aurul a câştigat 28,5% în 2024, ETF-ul SPDR Gold Shares (GLD) beneficiind de această tendinţă.

     Perspectivele sectorului semiconductorilor – Segmentul AI, Nvidia în frunte, a avut o perspectivă mixtă, dar în general optimistă. Deşi acţiunile companiei au crescut semnificativ, incertitudinile n-au încetat să apară, numind în acest sens volatilitatea şi preocupările legate de faptul că autorităţile din China încurajează achiziţiile interne de cipuri AI, precum şi o investigaţie asupra unui client major al Nvidia – Super Micro Computer.

     Stimulentele din China –  În septembrie, banca centrală a Republicii Populare Chineze a anunţat o serie de măsuri de stimulare pentru a combate încetinirea creşterii economice, ceea ce a favorizat ETF-uri axate pe piaţa chineză, precum VanEck ChiNext ETF (CNXT) şi KraneShares CSI China Internet ETF (KWEB).

     Dobânzile în creştere din Japonia – Banca Japoniei a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în 17 ani şi a semnalat o înăsprire suplimentară a politicii monetare. Schimbarea a impulsionat Invesco CurrencyShares Japanese Yen Trust (FXY).

     Scăderea dobânzilor de către BCE – Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor la euro de două ori în 2024, pe măsură ce inflaţia a continuat să se încadreze pe un trend descendent. De decizii a beneficiat ETF-ul iShares Currency Hedged MSCI Eurozone (HEZU).

     Alegerile din India – Realegerea prim-ministrului Narendra Modi şi aşteptările unor investiţii semnificative în semiconductori au stimulat o creştere a pieţei bursiere din India, ceea ce s-a reflectat asupra evoluţiilor ETF-urilor Franklin India ETF (FLIN) şi India Internet & Ecommerce ETF (INQQ).

La Bursa de Valori Bucureşti sunt listate trei ETF-uri, dintre care unul care replică performanţa indicelui de referinţă BET (simbol bursier TVBETETF), unul axat pe BET-TRN (ICBETNETF) şi unul bazat pe indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-NG (PTENGETF). Primul dintre ele este cel mai mare, cu active de peste 400 de milioane de lei şi aproape 30.000 de investitori.