Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an

♦ Premierul se gândeşte să aplice majorarea chiar mai devreme, din noiembrie sau din decembrie 2021.

Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an. Indiferent de cât va fi creşterea salariului minim, de 8 sau de 10%, nivelul acestuia va ajunge la circa 1.500 de lei net, într-un context în care inflaţia a ajuns în august la 5,25%.

Chiar dacă premierul Cîţu a spus că se gândeşte la o creştere a salariului minim cu 8% încă din acest an, unii lideri sindicali nu sunt de acord cu o astfel de abordare.

„Ideea de a creşte salariul minim de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie are două deficienţe. În primul rând, dacă ne uităm la evoluţia inflaţiei şi dacă luăm în calcul faptul că va ajunge probabil la 7%, o creştere cu 8% a salariului minim abia dacă acoperă inflaţia şi, oricum, noi plecăm în 2022 cu inflaţia calculată decembrie la decembrie, nu mai devreme. În al doilea rând, o creştere în avans ar tulbura apele în sectorul privat, pentru că firmele nu vor avea cum să-şi rezolve atât de rapid creşterile de costuri din buget. Noi am propus un acord pe trei ani pentru creşterea salariului minim, în contextul unei politici de predictibilitate care să îi ajute pe operatorii economici să îşi facă planurile de business“, a explicat Bogdan Hossu, liderul Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut. Statisticile arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie. În 2011, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim.

„Nivelul salariului minim este un subiect de mare interes pentru toţi partenerii sociali, sindicate, patronate şi autorităţi.  Rezultatul negocierilor pe aceasta temă va avea un impact semnificativ pentru toate companiile (publice şi private) din România. În aceste condiţii, considerăm că este necesar să existe o predictibilitate cât mai mare în ceea ce priveşte decizia de modificare a salariului minim, pentru ca angajatorii să poată planifica şi bugeta cheltuieli pe unul sau mai mulţi ani. Mediul de business a subliniat în repetate rânduri nevoia de predictibilitate legislativă pentru a crea un context favorabil investiţiilor în ţara noastră“, a explicat Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul firmei de consultanţă şi audit KPMG.

Bogdan Hossu de la Cartel Alfa a spus că, la ultimul Consiliu Tripartit, unii lideri din patronate – din partea investitorilor străini – au solicitat o creştere a salariului minim de 8% pentru anul viitor, iar reprezentanţii patronatelor care apără interesele companiilor mici au solicitat o majorare a salariului minim cu 200 de lei, sumă suplimentară, care să nu fie impozabilă (adică impozitarea salariului minim să rămână la nivelul actual al salariului minim, de 2.300 de lei brut pe lună).

„Trebuia să avem săptămâna trecut CNT (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social- n.red.), dar nu s-a făcut, ni s-a răspuns că vom fi convocaţi la o dată următoare. Cred că până la alegerile din PNL nu se va face niciun CNT, deşi premierul s-a angajat ca până la sfârşitul lunii octombrie să scoată hotărârea de Guvern privind salariul minim de anul viitor“, a mai spus Bogdan Hossu.

Cu un salariu minim brut de 467 de euro (280 de euro net), angajaţii români au salarii minime cu o treime mai mici decât cei polonezi şi câştigă de 3,4 ori mai puţin decât germanii plătiţi la nivelul minim pe economie.

„În ceea ce priveşte nivelul salariului minim în România în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, încă ne situăm pe ultimele locuri şi, în acelaşi timp, avem printre cele mai mari niveluri de impozitare a salariului minim din UE“, a mai spus Mădălina Racoviţan de la KPMG.