În acest moment, sunt două zone din ţară care sunt complet încise pentru noi investiţii în proiecte de producere a energiei. Din păcate, acestea sunt şi cele care au cel mai bun potenţial, cel puţin pentru energia regenerabilă. Este vorba despre zona de sud-est, cu judeţe precum Tulcea şi Constanţa, aproape ocupate de eoliene în primul val de dezvoltare a energiei verzi, şi partea de sud-vest. În rest, investitorii în energie verde şi nu numai, au aproape 14.000 MW de capacitate pe care îi pot ocupa pe întreg teritoriul ţării, arată datele disponibile pe site-ul Transelectrica.

România vine după o pauză de un deceniu în ceea ce priveşte proiectele eoliene şi un blocaj aproape similar pe partea de proiecte solare, excepţie fiind prosumatorii. Dar planurile la nivel local sunt majore pentru orizontul 2030. România ar trebui ca în următorii şapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unităţi de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde.

Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW.

Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica.

Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.