Ministerul Apărării Naţionale a României (MApN) a lansat săptămâna aceasta proiectul de lege necesar achiziţiei avioanelor de generaţia a cincea F-35, produse de gigantul american Lockheed Martin. Conform informaţiilor oficiale, România ar urma să semneze efectiv la finalul acestui an sau la început de 2025  achiziţia celor 32 de avioane F-35.

Avioanele de ultimă generaţie F-35 vor înlocui, treptate, avioanele F-16 scoase din uz începând cu 2034-2040, mai arată documentul citat.

România are în acest moment aproape 50 de avioane F-16 fabricate în anii 80. Deşi durata de viaţă se măsoară mai degrabă în ore de zbor, iar în acest moment cele mai multe aeronave F-16 au o durată de viaţă de 8.000-12.000 de euro de zbor, conform sit-urilor de specialitate, la un uz mediu ar însemna că un avion F-16 iese „la pensie” în 40-50 de ani.

Restul de avioane de luptă pe care le mai are Armata României sunt MiG-21 Lancer, de fabricaţie sovietică.

Astfel, România s-a orientat către achiziţia celor 43 de avioane F-35. Pachetul ar urma să coste aproximativ 6,5 mld. dolari, care înseamnă aeronavele în sine, pregătirea piloţilor şi programe de mentenanţă.

Lockheed Martin produce în fabricile sale din acest moment 156 de aeronave anual, în trei variante: A - similar unui F-16, dar modernizat şi cu un singur motor, B - capabil de aterizare verticală şi C - destinat portavioanelor.  Programul a fost lansat în 1996 şi este considerat în prezent cel mai bun avion de generaţia a cincea din lume.

Ce dotări au avioanele F-35

Varianta F-35A este cea mai comună şi cea mai vândută de companie şi este şi varianta pe care România o va achiziţiona după semnarea contractului. Este, de asemenea, singura variantă care are un tun integrat (de 25 mm), aceasta fiind diferenţa „vizibilă” dintre cele trei avioane, A, B şi C. Atunci când pilotul decide să folosească tunul, două uşi mici se deschid, tunul este lansat, iar apoi uşile se închid pentru a menţine „invizibilitatea” avionului (capabilitatea stealth).

Varianta B dispune de un compartiment de arme mai restrâns şi de o cantitate mai mică de combustibil pentru a acomoda echipamentele necesare ridicării verticale. În schimb, varianta C este dotată cu aripi mai lungi şi mai mari. Cu toate acestea, toate cele trei versiuni au capabilităţi tactice identice şi sisteme pentru misiuni similare.

Printre cele mai importante capabilităţi ale aeronavei se numără „stealth”, capacitatea de a „trece”  pe sub radar. Avioanele au o amprentă redusă pe radar, iar armele şi senzorii integraţi în aparat sunt in realizate în aşa fel încât să nu fie detectate. Dispun de radare AESA (Active Electronically Scanned Array). AESA permite atacuri electromagnetice ofensive.

Ca sistem de ţintire, aparatele au T-FLIR, adică sistemul de ţintire optico-electronic şi un „laser spot tracker”.

DAS (Distributed Aperture System) este uns sistem de şase camere cu infraroşu, care creează o imagine de 360 de grade în jurul avionului. Practic, pilotul se uită prin pereţii avionului.

Numărul de arme care poate fi integrat pe aparatele F-35 diferă în funcţie de misiune. Poate avea două rachete aer-sol şi două rachete cu rază medie de acţiune aer-aer. Dacă misiunea este aer-aer, poate avea integrate patru rachete cu rază medie de acţiune, conform informaţiilor Monitorului Apărării şi Securităţii.

Viteza pe care o atinge un aparat este mach 1,6, adică de 1,6 ori viteza sunetului.

Până în acest moment, au fost vândute aproape 1.000 de aparate F-35 în 18 ţări