Să trăieşti în epoca informaţiei înseamnă uneori şi să îţi pierzi abilitatea de a distinge adevărul de minciuni.

Procesul de identificare a adevărului nu este atât de complicat pe cât am crede, iar munţii de date din jurul nostru nu trebuie să submineze abilitatea noastră de a vedea lucrurile în mod clar.

„Cum mă simt” şi „care este părerea mea” sunt straturi care par să obtureze adevărul - trebuie să ne concentrăm pe experienţa propriu-zisă, care se regăseşte în corpurile oamenilor, reiese dintr-un articol publicat pe platforma fastcompany.com, al autorului Bianca Finkelstein, profesor doctor.

Adevărul este o experienţă senzorială: corpurile noastre sunt echipate cu capacitatea de a identifica adevărul. „Casa” detectorului nostru de minciuni se află în zone ale corpului nostru care încapsulează gâtul, inima, dar şi organele. Se activeaza înainte ca minţile şi emoţiile noastre să înceapă să îşi spună poveştile.

Chiar dacă este nevoie de antrenament pentru a acorda aceste lucruri, abilităţile acestea pot fi dezvoltate prin meditaţie şi linişte. Acordarea atenţiei asupra corpurilor noastre ajută la reducerea intensităţii emoţiilor care nu ne lasă uneori să gândim limpede.

Anumite indicii corporale ne pot spune dacă ne confruntăm cu adevărul sau cu iluzii. Adevărul se manifestă în corpul nostru prin respiraţii egale, echilibrate.

Maxilarul şi umărul ne sunt relaxaţi. Într-o stare care descrie iluzia, respiraţia este superficială şi dezordonată - maxilarele  şi umerii ne sunt tensionaţi.

Adevărul este expansiv şi uşor - aduce o senzaţie de deschidere în zona gâtului-inimii - minciunile şi iluziile generează tensiuni şi contractare.

Adevărul poate produce anumite disconforturi uneori - câteodată, acest disconfort înseamnă că cineva încearcă să ne ofere o iluzie, nu un adevăr, iar corpul nostru o respinge. În alte situaţii, disconfortul este un efect al faptului că ne minţim pe noi înşine.

Atunci când acest disconfort apare, nu ar trebui însă să tragem concluzii pripite. Atunci când sursa disconfortului nu este clară, următorul pas este să explorăm natural reacţiile noastre emoţionale şi raţionale referitoare la informaţia primită.

Semnale ale adevărului şi ale iluziilor:

- Adevărul ne eliberează.

- Adevărul este direct - se referă la poveşti succinte - nu este nevoie de foarte multe informaţii pentru a-l susţine şi nu este nevoie de eforturi pentru a-l înţelege.

- Adevărul este echilibrat - nu solicită alegerea de părţi pe care să le susţinem; nu creează gânduri polarizate şi emoţii. Ia în calcul perspective multiple şi prezintă o viziune integrată.

- Adevărul este cald - nu ne cere să reacţionăm cu emoţii intense - nu ne trece prin stări extreme, chiar dacă vorbim despre emoţii pozitive.

Prin contrast:

- Iluziile sunt restrictive. Ne fac să ne simţim încrâncenaţi şi fără opţiuni; implicit ne spun că nu putem avea tot ce contează pentru noi.

- Iluziile controlează - vor să ne conducă vieţile, ne seduc şi conving cu emoţii extreme - fie acestea pozitive sau negative.

- Iluziile ne fac să ne grăbim - creează un simţ fals al urgenţei. Ne deturnează înspre o stare de panică.

- Iluziile sunt complicate - ne oferă constant informaţie, într-o încercare disperată de a fi validate; informaţiile nenumărate ne distrag atenţia de la esenţial.

- Iluziile alienează - sunt condimentate deseori cu decepţie şi vină - ne îndeamnă să ne izolăm de oameni buni, locuri şi lucruri.

Contează şi modalitatea de a livra mesajul:

Atunci când încercăm să îi convingem pe alţii de perspectiva noastră, este un semnal că alimentăm o iluzie. Intenţiile contează de asemenea - în momentul în care avem alte motive în afară de cele legate de a spune adevărul, acestea ne vor ştirbi din credibilitate.