♦ „Power to the Region: Cum transformăm tranziţia energetică în competitivitate pentru industrie şi oportunităţi de dezvoltare“ este tema aleasă anul acesta de ZF pentru ZF Power Summit, 26-28 februarie. Cu industria în corzi şi cu reaşezarea strategiilor privind mediul la nivel global, identificarea unor soluţii win-win pentru sectorul energetic şi consumatori devine crucială pentru viitorul regiunii.

Din Cehia până în România, consumatorii industriali de energie se află acum sub un nou val de presiune. Gazul a ajuns la maximul ultimilor doi ani, iar preţul energiei escaladează în contextul în care producţia de energie verde nu ţine pasul cu cererea mărită de frig. Depozitele de gaze se golesc văzând cu ochii, iar termocentralele, pe cărbuni sau gaze, devin piloni eseţiali pentru asigurarea consumului de energie. Dar cu un preţ.

„Având în vedere dificultăţile economice cu care se confruntă societatea cauzate de preturile foarte mari la energie electrică şi necesitatea de a lua măsuri urgente pentru diminuarea pierderilor si adaptarea societăţii la dificultăţile economice, inclusiv prin reducerea de costuri, precum şi ca măsură de protecţie a salariaţilor, Consiliul de Administraţie al ArcelorMittal a hotărât întreruperea temporară a activităţi societăţii pentru perioada 14 februarie 2025-31 martie 2025 si plata cu 75% din salariul de bază a salariaţilor afectaţi de această măsură“, a scris compania într-un raport.

În regiune, situaţia este la fel de complicată.

„În ianuarie, trei fabrici au anunţat concedieri în masă. Sute de angajaţi ai uzinei chimice Skolana, ai producătorului de anvelope Mitas şi ai companiei alimentare Dr. Oetker. Cele trei companii din Republica Cehă închid o parte din producţie, inclusiv din cauza energiei scumpe“, scrie iDNES.cz.

Motivele concedierilor variază, scrie şi portalul Novinky.cz. Scăderea cererii de produse petrochimice şi creşterea costurilor, interesul scăzut pentru maşinile electrice, creşterea preţurilor la energie şi materii prime sunt printre factorii care afectează companiile menţionate.

Cifrele vorbesc de la sine

România, de exemplu, a ajuns anul trecut să-şi acopere cererea internă de gaze cu producţia sa şi cu gazul extras din depozite şi deşi este o veste bună, acest lucru a fost posibil pe fondul scăderii abrupte a consumului de gaze din zona industrială în ultimii ani.

Potrivit datelor publice, în perioada 2021-2023, consumul de gaze la nivel industrial s-a redus cu 25%. Consumul de gaze intern a fost afectat pe de o parte de pandemie, dar lovitura masivă a fost dată de izbucnirea războiului din Ucraina şi de impactul conflictului asupra preţului gazului.  În perioada 2021-2023, consumul de energie industrial s-a redus la nivel naţional cu circa 4%, dar sunt judeţe care au pierdut chiar şi 29% din cererea de energie industrială. La fel ca în cazul consumului industrial de gaze naturale, soluţiile pentru crearea unor noi oportunităţi de consum lipsesc. 

Alessio Menegazzo, CEO & country manager PPC România: În timp ce unii susţin că decarbonizarea şi electrificarea sunt motivate ideologic, realitatea este exact opusul. Nu este vorba de ideologie - ci de economie

Într-o UE debusolată, CE lansează Busola Competitivităţii

Care este răspunsul Comisiei Europene la această situaţie care arată că din cauza costurilor la energie, parţial crescute de planul privind decarbonizare, parţial de războiul din Ucraina, economiile de aici nu mai sunt competitive în concurenţa globa­lă? O Busolă a Competitivităţii, un set de acte menite să repună UE pe un trend de creştere.

„Europa este frânată de slăbiciuni. Pe scurt, în ultimii 20-25 de ani, modelul nostru de afaceri s-a bazat practic pe forţa de muncă ieftină din China şi pe energia presupus ieftină din Rusia. Aceste vremuri au apus. Şi vedem că astăzi Europa continuă să rămână în urma Statelor Unite şi a Chinei în ceea ce priveşte creşterea productivităţii. Şi trebuie să ne remediem punctele slabe pentru a recâştiga competiti­vitatea“, a spus Ursula Von der Leyen, preşedintele CE, într-un discurs ţinut la finalul lunii trecute, în care a fost lansată această Busolă a Competitivităţii. În timp ce Von der Leyen anunţa noi acte, SUA trecea la impunerea de tarife pe importurile de oţel din UE.

Pe ce se va baza viitoarea competiti­vitate a UE de acum înainte?

„Trebuie să relansăm motorul inovării din Europa. Dacă ne uităm la cercetare şi la talentele din Europa, este impresionant, deoarece ponderea globală a cererilor de brevete din Europa este egală cu cea a Statelor Unite şi a Chinei. Însă doar o treime dintre acestea sunt exploatate co­mercial. Iar acest lucru face diferenţa. Şi doar o mică parte a întreprinderilor din UE profită de oportunitatea schimbării digitale. Dacă ne uităm la companiile noastre, doar 13,5% folosesc inteligenţa artificială. Acest lucru trebuie să se schimbe. Prin urmare, în acest an vom lansa o strategie amplă privind IA pentru continentul nostru.“ Deci, va urma o strategie privind IA.

Piaţa de capital este o altă problemă în UE, dar şi aici va urma o strategie.

„Acesta este motivul pentru care, pornind de la o uniune a pieţelor de capital şi o uniune bancară, vom prezenta în acest an o uniune europeană a economiilor şi investiţiilor. Aceasta va crea noi produse de economisire şi de investiţii, va oferi stimulente pentru capitalul de risc şi va asigura fluidizarea investiţiilor în întreaga Uniune Europeană“, a mai anunţat preşedinta CE.

Fără dubiu, UE va rămâne pe calea Green Deal, a decarbonizării, a mai spus von der Leyen, dar şi aici vor mai urma discuţii şi planuri. “Voi lansa dialogul strategic privind viitorul industriei automobilelor. Îl vom sprijini pe parcursul tranziţiei sale profunde şi ne vom asigura că viitorul automobilelor rămâne ferm înrădăcinat în Europa. Vom lansa, de asemenea, planuri de acţiune adaptate pentru sectoarele mari consumatoare de energie - pentru a vorbi doar despre oţel şi metale, precum şi despre produsele chimice.“

Ursula von der Leyen, preşedinte CE: Avem un semnal foarte clar din partea mediului de afaceri european că există prea multă complexitate, durata de autorizare este prea lungă şi procedurile administrative sunt prea greoaie. Trebuie să reducem birocraţia. Vom depune un efort de simplificare fără precedent.

Cea mai concretă idee din discursul de la finalul lunii trecute rămâne cea a simplificării procedurilor la nivelul UE, una dintre piedicile masive în bloc.

„Avem un semnal foarte clar din partea mediului de afaceri european că există prea multă complexitate, durata de autorizare este prea lungă şi procedurile administrative sunt prea greoaie. Trebuie să reducem birocraţia. Vom depune un efort de simplificare fără precedent“, a fost unul dintre lucrurile concrete menţionate de la cel mai înalt nivel al CE. Al doilea este urgenţa acţiunilor. “Avem voinţă politică. Acum, ceea ce contează cu adevărat este viteza şi unitatea. Viteza, deoarece lumea nu ne aşteaptă. Aşa că este timpul să accelerăm.“

Sentimental local

Pe plan locale, părerile sunt împărţite. „Recent, Busola Competitivităţii lansată de Comisia Europeană ne-a transmis un mesaj foarte clar: fără energie accesibilă şi sigură, nicio economie nu poate rămâne competitivă. Mai mult, fără un sistem energetic modern, investiţiile vor ocoli Europa şi, implicit, România. La ANRE, am înţeles acest mesaj şi am acţionat. În 2024, am obţinut rezultate concrete: am aprobat prin autorizaţii 6.000 MW pentru noi capacităţi de producţie, am licenţiat 450 MW pentru exploatare comercială, am autorizat sisteme de stocare de 72 MW şi am creat cadrul necesar pentru mai mult de 190.000 de prosumatori. Aceste rezultate ne-au pus pe o fundaţie solidă pentru viitor“, a spus George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unui eveniment organizat de Energynomics.

Problema este însă aceeaşi, a preţului care rămâne ridicat indiferent de miile de MW în solare şi eoliene montate din simplul motiv că aceastea nu pot asigura singure cererea de energie.

„Tranziţia energetică nu este doar despre tehnologii fără emisii şi despre protecţia mediului înconjurător, ci în primul rând despre cum sectorul energiei poate ajuta societatea să prospere în mod sustenabil. Pentru România, aceasta înseamnă să avem producţia proprie de energie electrică, să avem un grad redus de dependenţă de importuri şi vedem că în ultimii ani capacităţile noi de producţie au fost în surse de energie regenerabilă. şi mai sunt multe proiecte în curs. Însă pentru ca această energie ieftină şi curată să ajungă la clienţi, trebuie susţinute şi investiţiile în reţelele de distribuţie de energie electrică“, a spus George Agafiţei, directorul departamentului de afaceri instituţionale şi reglementări din cadrul PPC România.

George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE): „Recent, Busola Competitivităţii lansată de Comisia Europeană ne-a transmis un mesaj foarte clar: fără energie accesibilă şi sigură, nicio economie nu poate rămâne competitivă. Mai mult, fără un sistem energetic modern, investiţiile vor ocoli Europa şi, implicit, România.“ George Niculescu va participa în calitate de speaker la ZF Power Summit, 26-28 februarie.

Decarbonizarea, pentru UE care este un importator major de energie, este la final singura soluţie, dar calea spre a atinge acest obiectiv pare mai dificilă ca niciodată.

„Recunoaşterea unei probleme este primul pas către rezolvarea acesteia. Compasul competitivităţii pentru UE face exact acest lucru, subliniind slăbiciunile structurale ale Uniunii Europene: birocraţie excesivă şi reglementare excesivă, lipsă de coordonare între statele membre şi un deficit de flexibilitate care nu reuşeşte să se alinieze provocărilor actuale“, a scris recent Alessio Menegazzo, CEO & country manager PPC România, pe reţeaua LinkedIn. Şi el a mai menţionat că preţul rămâne principala problemă.

“Pentru a aborda această problemă, viziunea propusă pune accentul pe accelerarea decarbonizării şi a tranziţiei către o energie curată, electrificarea jucând un rol central. Un element crucial al acestei strategii îl reprezintă investiţiile în reţelele energetice. Fiind coloana vertebrală a unei pieţe unice a energiei, reţelele modernizate asigură un acces mai larg şi mai direct la energie ieftină atât pentru gospodării, cât şi pentru industrie. În timp ce unii susţin că decarbonizarea şi electrificarea sunt motivate ideologic, realitatea este exact opusul. Nu este vorba de ideologie - ci de economie...“, a conchis Menegazzo.