Când a ieşit pentru prima oară în spaţiu, astronautul NASA Reid Wiseman a avut o revelaţie: „Înainte mă temeam de înălţimi. Acum îmi e frică doar de gravitaţie”.

Vara lui 2024 ar putea fi moment bun pentru investitori să se gândească la asta. Aşa cum gravitaţia afectează astronauţii înainte ca ei să iasă din atmosfera planetei, acelaşi efect îl are şi asupra bulelor speculative din diferite pieţe. În ambele cazuri, gravitaţia ne aduce cu picioarele pe pâmânt, scrie Merry Somerset Web, editorialist Bloomberg intr-o opinie publicată pe site.

În spatele bulelor din ultimii 30 de ani există o poveste fantastică care se vinde ca pâinea caldă: Piaţa funcţionează, toată cumpără şi totul merge bine.

Realitatea însă nu se potriveşte cu povestea, pentru că în final preţurile se ridică la un nivel nemaivăzut, nimeni nu îşi mai permite să investească, iar clasa de active care se află în centrul bulei se prăbuşeşte şi trage după ea toată piaţa.

Deşi în ultimele trei decade problema a continuat să se repete, nimeni nu pare că a învăţat ceva.

Apariţia unei bule nu este greu de observat, însă investitorii cu experienţă ştiu că nu apariţia este problema ci calcularea momentului în care ea se va sparge.

Acest lucru se datorează faptului că pentru a exploda, o bulă nu are nevoie de un declanşator. Crizele politice, scandalurile din lumea economică sau schimbările de politică monetară, deşi sunt periculoase şi abundente, nu sunt o problemă.

După cum subliniază Albert Edwards, strateg la Societe Generale, sfârşitul este adesea extrem de simplu:„

„O inversare a dinamicii preţurilor într-o clasă de active care a crescut puternic timp de mai mulţi ani  este adesea suficientă în sine pentru a provoca prăbuşirea preţurilor”.

Atunci când nu mai cumpără nimeni , iar investitorii îşi pierd răbdarea şi încep să vândă, totul se prăbuşeşte.

Din acest motiv toate bulele pot fi privite ca o schemă Ponzi. Când investitori noi nu mai apar, iar cei vechi vor să îşi scoată banii, piaţa se află faţă în faţă cu dezastrul.

În 2022, criza era la un pas să se repete, pe fondul evoluţiei sectorului tehnologic american. Bula companiilor tech din SUA şi-a găsit o rezolvare simplă atunci. Fed a crescut semnificativ rata dobânzii, companiile nu s-au mai putut împrumuta ca înainte, şi s-au trezit forţate să scoată şi mai mulţi bani din buzunar pentru a plăti datoriile către bănci.

Rezultatul a fost scăderea indicelui bursier Nasdaq, care urmăreşte cele mai performante companii tehnologice din State, cu 35%.

Apoi a venit ChatGPT şi odată cu el un val de optimism care a şters cu buretele grijile privind ratele, împingând din spate ideea că inteligenţa artificială va schimba lumea.

De la începutul anului 2023, sectorul tehnologiei din SUA a crescut cu peste 100%, iar indicele bursier S&P cu 50%. Creşterea este într-o anumită măsură uşor de înţeles. Inteligenţa artificială chiar ar putea transforma lumea noastră, pentru că ar putea putea aduce o explozie a productivităţii.

Totuşi, lumea economică a mai fost aici.

Bursele s-au aflat într-un moment similar în timpul bulei dot-com din 1990. Atunci, investitorii au vărsat munţi de bani pe pieţe de capital, convinşi că internetul avea să schimbe lumea. Drept rezultat acţiunile companiilor tehnologice au crescut specatculos până când nimeni nu şi-a mai permis să investească, iar bula s-a spart.

Povestea internetului şi promisiunile lui au fost fascinante, dar niciodată atât de mult încât să justifice evaluările companiilor.

În 2024, pare că povestea se repetă din nou. Companiile tehnologice americane reprezintă acum 35% din indicele bursier S&P 500, care urmăreşte cele mai performante 500 companii din SUA. Potrivit BCA, companie de research în domeniul investiţiilor, datorită AI sectorul tehnologic corporate ar putea înregistra în următorii 10-20 de ani o creştere cuprinsă între 3.000 şi 10.000 mld. dolari.

Ceea ce ar trebuie să pună în gardă atât investitorii cât şi pieţele e că acţiunile companiilor tech au crescut deja cu 4.300 mld. dolari din 2022 şi până în prezent, iar piaţa a înregistrat o creştere totală de 7.000 mld. dolari.

BCA notează că „piaţa de capital din SUA este supraevaluată semnificativ, iar pentru a demonstra opusul trebuie să vedem dovezi că AI îşi ţine promisiunea şi aduce o explozie o explozie a productivităţii care să justifice creşterile”

Cifrele şi statisticile oferite de BCA ridică două întrebări importante: Se va vedea această revoluţie a productivităţii la timp pentru ca investitorii să nu se panicheze şi să prăbuşească piaţa? Va fi ea suficientă pentru a justifica preţurile astronomice la care au ajuns acţiunile companiilor tech din SUA?

Cel mai important lucru pe care trebuie să şi-l amintească investitorii este că, deşi este logic pe termen lung să intre pe pieţele bursiere, nu trebuie să participe la bule, chiar dacă este tentant. Dacă revoluţia productivităţii chiar se întâmplă, toate sectoarele vor beneficia, deci bani vor curge în toate direcţiile.