La fel ca cifra de afaceri, profitul a fost în urcare pentru toţi cei trei jucători, cea mai mare creştere fiind raportată de HeidelbergCement, care şi-a majorat câştigul cu 80%.

Holcim, Heidel­berg­Ce­ment şi Rom­cim (fos­ta CRH Ciment) s-au poziţionat, prin subsi­diarele din Ro­mâ­nia, la vârful pieţei locale a produ­că­torilor de materiale de construcţii, după ce au raportat toţi creşteri ale afacerilor anul trecut comparativ cu 2019.

Astfel, Holcim se menţine lider, cu un business de peste 1,6 miliarde de lei (plus 7% faţă de 2019), HeidelbergCement îl urmează cu afaceri de 1,33 miliarde de lei (plus 11%), iar Romcim ocupă a treia poziţie, cu un rezultat puţin peste 1,3 miliarde de lei în 2020 (plus 16%), potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Ca marje de profit, anul 2020 a fost unul dintre cei mai buni pentru cele trei companii, acestea ajungând până la 33% - cum este cazul HeidelbergCement. La fel ca cifra de afaceri, profitul a fost în urcare pentru toţi cei trei jucători, cea mai mare creştere fiind raportată de HeidelbergCement, care şi-a majorat câştigul cu 80%.

Holcim a avut anul trecut o capacitate de producţie de 5,7 mi­lioane de tone de ciment în Ro­mânia, al cincilea loc în clasamentul la nivelul ţărilor europene în care gigantul are activitate, potrivit informaţiilor din raportul anual al grupului, aferent anului 2020. Holcim are în România două fabrici de ciment, la Câmpulung şi la Aleşd, o staţie de măcinare,

18 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi trei terminale de ciment – în Bucureşti, Turda şi Roman.

Cel mai recent a fost deschisă o staţie nouă de betoane la Buzău. La începutul lui 2021, la conducerea Holcim România a venit Bogdan Dobre care l-a înlocuit astfel pe Horia Adrian, acesta din urmă fiind numit CEO al subsidiarei Holcim din Filipine.

Raportul pentru 2020 al germanilor de la HeidelbergCement arată că grupul a planificat investiţii în eficientizarea activităţii pe piaţa locală, după un an în care a înregistrat creşteri ale cererii, favorizate de un trend bun al construcţiilor. Volumele de vânzări au crescut în România, se arată în raport, unde se spune, de asemenea, că „piaţa românească a beneficiat de o creştere puternică în toate segmentele construcţiilor”.

Fabricile de ciment pe care HeidelbergCement le are în România au o capacitate totală de producţie de 6,1 milioane de tone, se menţionează în acelaşi raport. Heidelberg­Cement deţine trei fabrici de ciment în România, la Taşca (lângă Bicaz, judeţul Neamţ), Chişcădaga (lângă Deva, judeţul Hunedoara) şi Fieni (judeţul Dâmboviţa), 21 de staţii de betoane, 7 cariere şi 5 balastiere de agregate.

În ceea ce-i priveşte pe irlandezii de la Romcim, vânzările lor de ciment în România le-au depăşit anul trecut pe cele din 2019, susţinute de trei motive principale.

„În România, vânzările şi profitul operaţional au depăşit puternic (în 2020 – n. red.) anul precedent, după ce continuarea proiectelor de infrastructură, impactul pozitiv al alegerilor locale şi naţionale şi creşterea numărului lucrărilor de reparaţii rezidenţiale au contribuit la creşterea cererii de ciment, cu preţuri peste cele din 2019”, se arată în raportul financiar al grupului aferent anului 2020.

Romcim are în România două fabrici, la Hoghiz şi Medgidia, alături de o staţie de măcinare la Târgu-Jiu. În total, cele două fabrici au o capacitate de 3,2 milioane de tone de ciment pe an. În primăvara acestui an, Romcim a luat locul fostei CRH Ciment, aceasta fiind, practic, o resuscitare a brandului Romcim, primul holding industrial din România, care avea în componenţă patru fabrici de ciment.

Cum a reacţionat piaţa la pandemie?

Aceste rezultate vin într-un an în care piaţa locală a cimentului a crescut cu 10%, ajungând la o valoare de 630 mil. euro, potrivit estimărilor CIROM, patronatul din această industrie. Piaţa a urmat în 2020 trendul crescător al volumelor lucrărilor de construcţii. Astfel, conform INS, consumul de ciment pe piaţa internă a crescut cu aproape 9% faţă de 2019, în timp ce creşterea producţiei interne de ciment a fost de aproximativ 6%. Diferenţa a fost reprezentată de importuri, care au crescut cu 77% faţă de 2019. Deşi piaţa cimentului a crescut, ultimul an nu a fost lipsit de dificultăţi.

Chiar şi aşa, cum în industria cimentului, la fel ca în altele, cea mai mare parte a activităţii nu poate fi mutată în mediul online, companiile din acest sector s-au bucurat de posibilitatea de a-şi continua activitatea, chiar şi cu măsuri suplimentare de protecţie. În industria cimentului, angajaţii direcţi sunt în jur de 2.600, dar dacă este luat în calcul tot lanţul valoric, precum şi activităţile pentru care se lucrează cu firme terţe, probabil că cifra trece de 10.000 de angajaţi, spun oficialii CIROM.

Piaţa cimentului a venit, anul acesta, cu o schimbare la vârful patronatului, după ce Mihai Rohan, cel care a condus patronatul, s-a retras din această funcţie după 30 de ani, păstrând însă rolul de preşedinte de onoare. Locul său a fost luat de Marinela Dracea, actualul preşedinte al CIROM.

Anul 2020, cu tot cu pandemie, a adus construcţiilor a doua cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu, după cum reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de 2020, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,9%. Doar în 2019 avansul fusese mai mare – considerabil însă, mai exact de aproape 28% faţă de anul precedent.