Cele mai mari economii ale lumii oferă subvenţii uriaşe într-o cursă acerbă pentru a câştiga industriile viitorului. Pierzătorii acestei curse pentru viitor sunt în fapt  toate ţările care nu pot concura cu avalanşa de subvenţii şi bani cu care jucători precum SUA caută să atragă tot mai mulţi actori ai scenei economice globale, scrie The Wall Street Journal.

Noile credite pentru producţia de baterii, echipamente de energie solară şi alte tehnologii ecologice atrag un val uriaş de capital în SUA. Uniunea Europeană încearcă să răspundă cu propriul pachet de sprijin pentru energia verde. Japonia a anunţat planuri pentru împrumuturi de 150 de miliarde de dolari pentru a finanţa un val de investiţii în tehnologia verde. Toate aceste ţări fac eforturi pentru a deveni mai puţin dependente de China, care are un mare avans în domenii precum bateriile şi mineralele pentru fabricarea acestora.

Acum, unii jucători mai mici sunt lăsaţi în urmă. Multe dintre ele sunt economii agile care au fost în creştere în timpul deceniilor de comerţ liber, sunt acum dezavantajate în aceasă nouă eră de politică industrială agresivă.

Naţiunile industrializate, cum ar fi Marea Britanie şi Singapore, nu au dimensiunea necesară pentru a concura cu cele mai mari blocuri economice în ceea ce priveşte oferirea de subvenţii şi realizarea de investiţii. Pieţele emergente, precum Indonezia, care spera să îşi folosească resursele naturale pentru a urca pe scara economică, sunt, de asemenea, ameninţate de această schimbare.

Intel a primit subvenţii de 11 miliarde de dolari din partea guvernului german pentru a construi două fabrici de semiconductori, în ceea ce premierul Olaf Scholz a numit cea mai mare investiţie străină directă din istoria Germaniei. Finanţarea guvernamentală promisă este substanţial mai mare decât bugetul anual al Ministerului Comerţului şi Industriei din Singapore.

Pentru multe companii de tehnologie care au fost create în Regatul Unit, dezvoltarea şi evoluţia se află în altă parte, departe de Marea Britanie. Compania britanică Nexeon, care şi-a dezvoltat tehnologia în apropiere de Oxford, ajutată de fonduri guvernamentale, a strâns anul trecut peste 200 de milioane de dolari. Prima sa fabrică comercială va fi în Coreea de Sud, urmată probabil de o fabrică în America de Nord.

AMTE Power, unul dintre puţinii producători de baterii din Marea Britanie, a declarat că ar putea regândi planurile de amplasare a unei fabrici de peste 200 de milioane de dolari în Scoţia, având în vedere diferenţa dintre subvenţiile oferite în SUA şi Europa. Arrival, o companie nou înfiinţată în domeniul vehiculelor electrice, a declarat anul trecut că doreşte să îşi concentreze producţia în SUA şi nu în Marea Britanie, invocând scutirile fiscale.

Statele Unite, care oferă 369 de miliarde de dolari în stimulente şi finanţare pentru energie curată în cadrul Inflation Reduction Act, înregistrează o avalanşă de investiţii străine. Constructorul auto german BMW tocmai a dat startul unei noi fabrici de baterii în Carolina de Sud. Firmele sud-coreene Hyundai şi LG au anunţat o fabrică de baterii în valoare de 4,3 miliarde de dolari în Georgia. Panasonic din Japonia construieşte o fabrică în Kansas.

Cursa subvenţiilor marchează un pas înapoi de la integrarea economică care, timp de decenii, a eliminat barierele din calea comerţului şi a investiţiilor între ţări.

Globalizarea a transformat ţări cândva sărace, precum Coreea de Sud şi Taiwan, în economii dezvoltate şi de high-tech, scoţând sute de milioane de oameni din sărăcie. Consumatorii occidentali au obţinut o abundenţă de bunuri de consum la preţuri accesibile şi un nivel de trai mai ridicat. Progresele tehnologice şi noile idei de management au circulat, de asemenea, mai liber între ţări, împreună cu bunurile şi resursele financiare.

Modelul a avut, de asemenea, costuri mari. Comunităţi cândva înfloritoare din SUA şi Europa de Vest au fost golite de conţinut, deoarece locurile de muncă din industria prelucrătoare s-au mutat în Asia sau în fostele state sovietice. Preocupările legate de mediu au crescut pe măsură ce economia globală a consumat mai multe resurse naturale. Unele economii s-au confruntat cu episoade destabilizatoare de fugă de capital, pe măsură ce banii străini intrau şi ieşeau.

Economiştii spun că destrămarea acestei integrări globale - fie din motive de securitate naţională, rivalitate geopolitică sau nelinişti legate de lanţul de aprovizionare - vine cu propriile probleme. Sunt expuse în mod special economiilor mai mici, în curs de dezvoltare, care au nevoie de acces la pieţele globale pentru a se îndrepta spre o mai mare prosperitate.

„Lumea, în ansamblu, devine mai închisă în sine şi se îndepărtează de comerţul şi investiţiile deschise. Europa, SUA şi China se află într-o competiţie a subvenţiilor, iar cei care pierd în această competiţie sunt economiile mai sărace şi cu mai puţine resurse fiscale”, a declarat David Loevinger, fost oficial al Trezoreriei SUA, care este director general pentru pieţele emergente la managerul de active TCW Group.

 Îmbrăţişarea occidentală a politicii industriale ar putea declanşa un seism economic pentru ţările care au sperat să exploateze adoptarea tehnologiilor verzi pentru a-şi impulsiona propria dezvoltare economică.