♦ Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe (CEISD), organism înfiinţat în 2022 şi subordonat Guvernului României, analizează, din punctul de vedere al securităţii naţionale, tranzacţiile a căror valoare depăşeşte două milioane de euro din anumite domenii de activitate ♦ Energia face parte din aria de interese a comisiei, pe masa CEISD fiind acum tranzacţia prin care maghiarii de la MVM vor să cumpere de la germanii de la E.ON compania E.ON Energie România, activă în domeniul furnizării de energie şi gaze ♦ Până acum, comisia a respins cinci tranzacţii, cea menţionată fiind în analiză.

„În prezent, Comisia pentru E­xa­minarea Investiţiilor Străine Direc­te a primit notificarea din partea com­paniei MVM şi analizează tranzacţia prin care intenţionează să preia E.ON Energie România. Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe analizează, din punctul de vedere al securităţii na­ţionale, tran­zacţiile a căror valoare de­păşeşte două milioane de euro din anumite domenii de activitate (prevă­zute la art. 2 din Hotărârea CSAT nr. 73/2012)“, se arată în răspunsul CEISD la solicitarea ZF. Energia, transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice şi de comuni­caţii, sectoarele financiar, bancar şi de asigurări sunt printre domeniile viza­te de hotărârea menţionată de CEISD.

Conform legislaţiei în vigoa­re, din CEISD fac parte: un reprezen­tant al prim-ministrului, din cadrul aparatului de lucru al guvernului, cu rang de ministru (preşedintele CESID), preşedintele Consiliului Concurenţei sau un membru al ple­nu­lui autorităţii şi câte un reprezen­tant din partea Secretariatului Ge­neral al Guvernului, Ministerului Eco­nomiei, Digitalizării, Antrepre­noriatului şi Turismului, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Mi­nisterului Finanţelor, Ministerului A­părării Naţionale, Ministerului Afa­ce­rilor Interne, Ministerului Sănătă­ţii, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Energiei.

La finalul anului trecut, germanii de la E.ON au comunicat semnarea tranzacţiei prin care vor să vândă busi­nessul de furnizare pe care îl au în Ro­mâ­nia către grupul maghiar MVM. Preluarea portofoliului de furnizare pe care germanii de la E.ON îl aveau în România, cu 3,4 milioane de con­sumatori de energie şi gaze, din care circa 2 milioane de puncte de consum de gaze, de către compania maghiară de stat MVM, vine ca un duş rece pentru pretenţiile de jucător regional pe care România le are, pretenţii ba­za­te mai ales pe resursele pe care piaţa locală le deţine.

Obiectul tranzacţiei se referă exclusiv la portofoliul de furnizare pe care germanii de la E.ON îl au în România, partea de reţele de distribuţie de gaze şi energie rămân în continuare la E.ON şi sunt gestionate prin intermediul companiei Delgaz Grid. Peste portofoliul de furnizare, în cadrul tranzacţiei intră şi E.ON Assist Complet, companie de servicii energetice. Ca cifră de afaceri, E.ON Energie România a terminat anul 2023 cu 10,3 mld. lei şi un profit net de 134 mil. lei, o redresare faţă de pierderile de 359 de milioane de lei din 2022. Furnizorii au fost grav afectaţi de schema de plafonare introdusă de statul român, aceasta fiind şi una dintre explicaţiile din spatele acestei tranzacţii.

Analiza acestei tranzacţii vine în contextul în care există suspiciuni privind influenţe din partea Rusiei, spunea Sebastian Burduja, ministrul energiei, într-un interviu publicat vineri 10 ianuarie pe site-ul Financial Times. Principala suspiciune porneşte chiar de la preţul pe care MVM a fost de acord să îl plătească, de 200 de milioane de euro, potrivit informaţiilor FT, mult peste cel oferit de alte două companii energetice de stat, spune ministrul. În cursa pentru portofoliul E.ON Energie România s-ar fi aflat Romgaz şi Hidroelectrica, cele mai puternice companii energetice pe care statul le mai are în subordine.

„În cazul în care operaţiunea prezintă un risc semnificativ la adresa securităţii sau ordinii publice sunt analizate, din oficiu, şi investiţiile care nu depăşesc pragul de 2.000.000 euro. CEISD poate desfăşura cercetări detaliate, sesizând Consiliul Suprem de Apărare a ţării (CSAT), durata acestora variind în funcţie de complexitatea cazurilor. CEISD poate emite avize de autorizare, de autorizare cu condiţii sau de respingere a unei investiţii străine. Avizul negativ privind o potenţială tranzacţie se emite în situaţia în aceasta afectează securitatea sau ordinea publică a României sau afectează proiecte sau programe pentru Uniunea Europeană“, spun reprezentanţii CEISD.

De la înfiinţare, din 2022, în cinci cazuri CEISD a dat aviz negativ.“De la înfiinţarea CEISD, în 2022, şi până în prezent au fost cinci cazuri în care s-a dat aviz negativ, în domenii precum telecom şi transportul resurselor energetice“, a mai precizat instituţia, fară a menţiona companiile implicate în tranzacţiile response.

Sebastian Burduja, ministrul energiei, a spus tot în interviul acordat FT, că tranzacţia ar putea fi blocată din motive de securitate, la fel cum s-a întâmplat în Spania anul trecut, când Madridul a oprit o fuziune din domeniul feroviar unde tot o companie din Ungaria era implicată, din cauza legăturilor cu Rusia, scrie FT.

„Am văzut acest precedent în Spania, unde o tranzacţie în care a fost implicată o companie din Ungaria a fost respinsă de o comisie similară cu cea care analizează acum cazul din România. Trebuie să luăm toate aceste elemente în calcul înainte de a lua o decizie“, a spus Burduja, citat de FT.