♦ Mario Draghi, fostul premier al Italiei care s-a aflat la vârful Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019, a lansat săptămâna trecută unul dintre cele mai anticipate rapoarte de strategie, focusat pe competitivitatea industriei europene, acolo unde preţul energiei joacă un rol covârşitor ♦ Draghi nu s-a ferit de cuvinte, spunând clar că fără măsuri imediate viabilitatea întregului proiect european este sub un risc enorm. Unul dintre aspectele analizate este formarea preţului la energie şi paradoxul imens în care funcţionează azi piaţa, unde consumatorii nu au niciun avantaj pe măsura înverzirii accelerate.

„Uniunea Europeană are o pondere relativ crescută a gazului natural în producţia sa de energie şi un procent tot mai mic al energiei pe bază de cărbune“, se arată în raportul Viitorul Competitivităţii Europene, prezentat de Draghi săptămâna trecută. „Acest lucru asigură flexibilitate sistemului, cu diferenţe între statele membre. În 2023, UE a produs 2.710 TWh de energie, din care aproape 45% din surse regenerabile. Combustibilii fosili au reprezentat 32,5%, iar energia nucleară peste 20% din producţie. Gazul a fost principalul combustibil fosil pentru generarea de energie, cu 14,7%, urmat de cărbuni, cu 12,7%“, se arată în raportul menţionat.

Dar preţul la nivel european este dat acum exact de gaz, care nu este tehnologia dominantă. În linii mari, producătorii de energie intră în sistem în funcţie de costuri, priori­tatea o are energia verde datorită ca­rac­terului variabil, astfel că primele teh­nologii sunt cele mai ieftine, rege­ne­ra­bi­lele, hidro, nuclear. Dar dacă producţia aces­t­ora nu este suficientă, atunci este com­pletată cu energie scumpă, fosilă, iar în ultimii ani nimic nu a fost mai scump decât gazul pe fondul războiului din Ucraina. Practic, atâta vreme cât gazul închide piaţa, indiferent de procent, va seta preţul la energie, indiferent de cât de multă energie verde este injectată în sistem. Acesta este un paradox major, iar datele din raportul lui Draghi arată acest lucru, dar propune şi o serie de soluţii.

„Gazul natural a făcut preţul în piaţă pentru 63% din timp în 2022, chiar dacă pon­derea sa în producerea de energie a fost de numai 20%. Preţurile mari la gaze în­seamnă preţuri mari la energie cel puţin până la jumătatea anilor 2030, moment în care este de aşteptat ca producătorii de ener­gie  pe bază de combustibili fosili să fie eliminaţi din mixul de producţie. În timp ce gazul are un impact direct doar asupra unei părţi limitate din economie, rolul său în producţia de energie înseamnă că de fapt impactul său se răsfrânge în întreaga economie.“

Ce este de făcut? Faţă de alte rapoarte, cel realizat de Draghi vine cu câteva soluţii concrete. Una dintre ele este susţinerea şi dezvoltarea producţiei de energie nucleară, inclusiv prin intermediul tehnologiei SMR. „Energia nucleară poate contribui alături de dezvoltarea energiei verzi şi alături de alte tehnologii la atingerea obiectivelor de mediu ale UE şi la securitatea aliementării cu energie.“

„În acelaşi timp, dezvoltarea energiei nucleare contribuie la leadership-ul industriei europene în acest domeniu.“ De la extinderea duratei de viaţă a actualelor reactoare până la noile tehnologii, totul trebuie luat în calcul, crede Draghi. Deja, la nivel european, sunt state care au oprit dezvoltarea de energie nucleară, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al Germaniei.

„Pe termen scurt, provocarea cu care se confruntă Europa este că beneficiile tranziţiei verzi pentru competitivitatea UE se vor materializa când regenerabilele împreună cu nuclearul vor forma preţul iar investiţiile relevante în reţele, stocare şi flexibilitate vor fi realizate şi amotizate, astfel încât tot sistemul să poată fi gestionat într-o manieră eficientă“, atrage atenţia Mario Draghi.

Una dintre soluţiile propuse pentru decuplarea preţurilor la energia verde şi cea nucleară de gaze este dezvoltarea proiectelor doar pe bază de PPA-uri sau de CfD-uri, instrumente care garantează un preţ pentru producătorii din astfel de surse. Recomandarea este ca preţurile să fie cât mai aproape de costurile tehnologiei, nu de preţul spot din pieţe, care este făcut tot de gaze, se arată în raport. Tot contractele pe termen lung sunt văzute ca soluţie salvatoare pentru consumatorii industriali, chiar şi pentru cei de talie mică. Mai departe, raportul lui Draghi spune că este necesar sprijinul statelor pentru ca marii consumatori să-şi poată face propriile unităţi de producţie a energiei. Inclusiv pe partea de gaze naturale, Draghi susţine contractele de aprovizionare pe termen lung, deşi experienţa României în relaţia cu Gazprom şi intermediariii săi ar da puţine motive pentru reluarea unui astfel de model.

În vara acestui an, preţul energiei, mai ales pentru regiunea din care face parte şi România a escaladat vertiginos, lucru care a determinat primele măsuri la nivel politic. Dincolo de deficitul de capacitate de producţie, capacitatea slabă de interconecatre dispre Vest spre Est a inflamat cotaţiile. Practic, Europa de Sud-Est a funcţionat luni de zile la preţuri uneori triple faţă de Vest fără niciun fel de reacţie de la Bruxelles. Recent, statele din regiune au trecut la luări de poziţie, mai ales cu iarna apropiindu-se.

Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, ţară afectată la fel ca România de preţurile fierbinţi din vara aceasta, îi cere Bruxellesului să găsească soluţii imediate pentru criza prelungită de ca-pacitate din piaţa energiei care a dus la preţuri extreme şi care cere un răspuns politic urgent, arată un material publicat la finalul săptămânii trecute de Financial Times.

Factorii care au dus la creşterea preţurilor din Grecia, Ungaria şi România includ canicula, întreruperi în producţia de energie, precipitaţiile slabe, mai scrie FT. Dar premierul elen, în scrisoarea sa oficială, spune că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au generat un impact semnificativ. Dacă până anul acesta Kievul era un exportator de energie în regiune, anul acesta a avut nevoie de cantităţi mari de la vecinii săi. Tot Mitsotakis, în scrisoarea sa oficială, a cerut o supraveghere mai atentă a pieţei de energie care a devenit „o cutie neagră imposibil de înţeles, chiar şi pentru experţi“, a mai scris oficialul grec. „Dacă tot suntem într-o piaţă energetică europeană unică, nu pot doar unii să plătească factura şi să tolerăm la nesfârşit preţuri de două, de trei ori mai mari decât în restul Europei, drept pentru care voi aduce acest subiect în atenţia consiliului de miniştri la nivel european şi, împreună cu Grecia, cu Bulgaria, cu toţi ceilalţi interesaţi, va trebui să definim nişte soluţii rapide prin care noi trebuie să fim compensaţi pentru aceste diferenţe de preţ. Aşa mi se pare corect şi normal“, a spus la rândul său Sebastian Burduja, ministrul român al energiei.