Agricultura este unul dintre cele mai râvnite domenii din economie, lucru care se observă în numărul mare de firme nou-înfiinţate de la an la an, pentru că marja de profit a companiilor de profil, în special a celor care se ocupă de cultura vegetală ‒ cultivarea cerealelor, plantelor tehnice şi a oleaginoaselor‒, este de două cifre. Dinamismul în acest sector se observă foarte bine la companii mici şi medii, care au creşteri ale veniturilor şi de peste 50% de la un an la altul. Liderii, în general, atât în producţia de cereale, cât şi comerţul acestora sau distribuţia de inputuri au rămas în vârf în ultimii ani, însă au crescut într-un ritm lent.

În prezent, companiile din agricultură au motive să desfacă şampania, după o producţie record de grâu de 11,33 milioane de tone în acest an agricol. Însă rămân încă rezervate, în aşteptarea recoltelor de floarea-soarelui şi porumb. Din suprafaţa recoltată de până acum în Câmpia Română producţiile sunt foarte bune şi merg în linie dreaptă cu prognozele pentru producţia agricolă totală, estimată de analişti la circa 34 milioane de cereale, o cifră istorică. Ce impact vor avea scumpirea materiilor prime, a energiei electrice şi a costului de transport asupra sectorului? Ce urmează pentru acest domeniu începând cu 2023, când agricultorii vor avea acces la cele 6,7 miliarde de euro prin noul Plan Naţional Strategic?

Agricultura este un sector important  pentru economie, un domeniu strategic chiar, iar acest fapt s-a observat foarte bine anul trecut, când ne-a bătut la uşă pandemia de Covid-19 cu toate provocările sale. Lanţurile logistice blocate la nivel internaţional au scos la lumină producătorii agricoli români, ei având materiile prime de bază pentru a produce hrană. În plus, nu putem ascunde evoluţia fulminantă pe care a avut-o producţia agricolă de la intrarea României în UE.

Fermierii români, în ultimii cinci ani, au menţinut prima poziţie la producţia de floarea-soarelui din UE. Totodată, la porumb s-au luptat cot la cot cu francezii pentru prima poziţie, pe care au obţinut-o în 2018 şi în 2019, dar au pierdut-o anul trecut din cauza secetei pedologice. Însă, cu toate că România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb boabe din Uniunea Europeană, cu peste 50% mai mult decât Franţa an de an, francezii au avantajul tehnologiei performante şi al accesului la apă, infrastructura de irigaţii din România fiind precară, chiar dacă s-au făcut paşi mici pentru îmbunătăţirea sa. La grâu, rapiţă, soia şi cartofi, România s-a menţinut în primele 10 poziţii în ultimii cinci ani în UE. Astfel a devenit un jucător important în piaţa Mării Negre, alături de Rusia şi Ucraina, şi un exportator de top al UE. Totuşi, Franţa îşi menţine prima poziţie la producţia de rapiţă de câţiva ani şi este înaintea României la producţiile de soia şi cartofi.

Pandemia de COVID-19 nu a fost provocarea numărul 1 pentru agricultură în 2020, cum a fost pentru majoritatea sectoarelor din economie, ci seceta din iarnă, care a ţinut până în primăvara, iar apoi s-a instaurat şi înspre toamnă. Solul fertil şi seminţele de calitate însămânţate de fermieri nu au reuşit să contrabalanseze calamitatea naturală, iar aportul de apă pe care ar fi trebuit să-l asigure fermierii din forţe proprii, insuficient sau deloc, în zonele în care nu se poate iriga. Astfel, la finelele anului, cu o suprafaţă irigată de numai jumătate de milion de hectare, din cele 3 milioane de hectare amenajate pentru irigaţii, producţia agricolă a scăzut cu 40%, până la 19 milioane de tone de cereale, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Astfel, valoarea producţiei ramurii agricole, care include atât producţia vegetală, cât şi cea animală, dar şi serviciile agricole – semnănat, întreţinere recolte, cules etc.  – a scăzut cu 15,4% în 2020 faţă de anul trecut, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Aceasta s-a cifrat la 81,4 de miliarde de lei.

Pentru anul agricol 2021, analiştii estimează o recoltă de circa 34 de milioane de tone de cereale, ceea ce înseamnă un nou record pentru România şi recâştigarea poziţiilor pierdute la grâu şi porumb în 2020. Recolta de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, conform datelor de la Ministerul Agriculturii, iar din primele suprafeţe recoltate de fermieri şi producţiile de porumb şi floarea-soarelui sunt bune.

„În Brăila, la floarea-soarelui avem o producţie medie de 2,4-2,5 t/ha, iar la porumb de 8 t/ha. La mine în fermă producţia medie este de 12 t/ha. Pentru toată lumea este un an bun”, spune Vasile Datcu, fermier şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) din Brăila.

Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Ialomiţa, este în asentimentul lui Datcu. „La noi, producţia medie la porumb este de 6-11 t/ha, dar în fermele comerciale este mai mare de 8 t/ha, iar la floarea-soarelui, cea mai slabă producţie este de 2,5 t/ha, iar cea mai bună de 3,5 t/ha”, a afirmat acesta.

Însă, chiar şi anul trecut, în pofida provocărilor fermierilor, pandemia de COVID-19 a generat un boom de apariţii în zona platformelor online cu legume şi fructe, care au văzut oportunitatea de a livra produse proaspete zi de zi la uşa clienţilor din Capitală, în timpul stării de urgenţă şi nu doar.

De altfel, sunt companii cu vechime care au crescut semnificativ anul trecut, pentru că în vocabularul lor, primordial a fost cuvântul adaptare. Cătălin Grigoriu, antreprenorul care deţine împreună cu fraţii Pavăl afacerea Moldova Farming din domeniul cultivării cerealelor şi distribuţiei de inputuri agricole, din Bacău, spunea că anul agricol 2020 a fost foarte dificil, din cauza secetei care a redus semnificativ producţiile la toate culturile, dar acest lucru i-a determinat să investească într-un sistem propriu de irigaţii, pentru a fi pregătiţi pe viitor. Mai mult, antreprenorul afirma că pentru a se menţine pe piaţă la nivel de management au decis să vândă terenuri agricole, au apelat la împrumuturi bancare, au redus suprafaţa de teren pe care o lucrăm şi au devenit extrem de atenţi şi precauţi. Rezultatul s-a văzut în cifra de afaceri, care a ajuns anul trecut la valoarea de 147,5 milioane de lei, în creştere cu 233% faţă de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. Astfel, a devenit cea mai dinamică companie din sectorul agricol. Ce au făcut alte companii autohtone ca să crească?

„Am făcut investiţii în 2020 pentru a creşte, care au constat în crearea unor noi canale de vânzare, cum sunt online-ul, exportul, şi am făcut noi parteneriate IKA (International Key Accounts pentru a lista produsele în supermarketuri – n. red.)”, spune Rareş Florea, CFO al producătorului de vinuri Domeniile Avereşti din zona Moldovei, deţinut de Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români. Duluţe a vândut în 2018 Agricost, cea mai mare fermă din România după suprafaţa cultivată, arabilor de la Al Dahra, într-o tranzacţie estimată la vremea aceea la 200 de milioane de euro.

Compania Vinicola Avereşti 2000, care deţine brandul Domeniile Avereşti, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de

23,8 milioane de lei, în creştere cu 61,1% faţă de anul anterior.

Executivul spune că direcţia de investiţii a fost una portivită, pentru că în 2021 oamenii se uită foarte mult la calitate şi la preţ versus calitate. „Anul 2022 va însemna adaptabilitate. Cine se adaptează va supravieţui şi va creşte. Ar trebui să ne obişnuim cu asta şi să acceptăm că nu ne vom mai întoarce la ceea ce a fost înainte”, a mai afirmat el.

Florin Florea, antreprenorul care a pus pe picioare acum aproape două decenii businessul Albatros Gold, producător de ouă din judeţul Alba, spune că, la rândul său, a investit pentru a creşte, mai ales că producea hrană, necesară pentru oameni şi animale.

„Societatea noastră, încă de la început, a lucrat pe un plan de investiţii menit să ne crească producţia. Planul de investiţii pentru anul 2020 a fost făcut din 2019 şi a însemnat investiţii de 1 milion euro, pe care le-am făcut din surse proprii, chiar dacă a fost pandemie. Am făcut investiţii în creşterea producţiei, iar creşterea producţiei s-a văzut la final în creşterea cifrei de afaceri”, a povestit antreprenorul.

Compania Albatros Gold a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de de 50,4 milioane de lei, în creştere cu 41,9% faţă de anul anterior, arată datele publice. Florin Florea spune că şi în 2021 a investit, dar diferenţa este că în acest an s-a ocupat de consolidarea businessului şi nu de creşterea producţiei, prin scăderea costurilor, dar şi prin găsirea unor surse suplimentare de venit.

„Anul 2020 a însemnat o creştere fantastică de costuri de producţie, iar în 2021 preţul îngrăşămintelor s-a dublat. Preţul oleaginoaselor, cum sunt uleiul de floarea-soarelui, seminţele de floarea-soarelui sau şrotul de soia, crescut, de asemenea, iar la energia electrică avem creşteri de 300% şi la ambalaje de 100%. Ne-a crescut preţul de cost al unui ou cu 100% şi cred că preţul va exploda ca în 2017, când a fost criza fipronilului”, susţine Florin Florea. El precizează că a crescut cu 10% preţul ouălor în retail şi comerţul clasic, unde sunt prezenţi, dar va fi nevoit să crească şi mai mult.

Printre companiile româneşti cu creşteri importante se numără şi o companie cu capital străin şi anume compania Campo D’Oro, parte a grupului danez Ingleby. Compania a crescut cu 68,3%, până la

89 de milioane de lei. Acesta este cel mai mare salt făcut de companie de la înfiinţare, din 2001, până acum. Ingleby s-a remarcat rapid în România prin achiziţia „de azi pe mâine” a mai multor companii din agricultură, pritre care a fost şi preluarea societăţii Campo D'Oro de la investitorul italian Giovanni Roncato. Aceasta este printre cele mai mari companii care exploatează teren agricol din România. Grupul Ingleby Farms este familia miliardarului de origine suedeză Hans Rausing şi prin firma Campo D’Oro din judeţul Timiş exploatează 12.155 de hectare de teren, conform datelor de pe site-ul companiei. Grupul mai are în România 7.261 de hectare de pădure, situate la 100 de kilometri distanţă de Bucureşti, în judeţul Argeş, şi o cultură de 200 de hectare de afine, fiind una dintre cele mai mari din ţară.

Un domeniu mult dorit

În primul semestru din acest an, au fost înfiinţate peste 10.000 de companii noi cu activităţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, de cinci ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, chiar dacă 2020 a fost unul dintre cei mai dificili pentru agricultorii români, arată datele de la Registrul Comerţului. Specialiştii din domeniu spun că factorul determinant a fost producţia foarte bună, căci „din 5 ani, 4 sunt siguri buni pentru agricultură şi într-unul suntem la mâna ploii”. În plus, ei menţionează că agricultura este rentabilă, pentru că primeşti subvenţie pe suprafaţă, ai acces facil la fonduri europene, iar noul Plan Naţional Strategic va începe în 2023 cu un buget de 6,7 miliarde de lei, preţurile cerealelor sunt istorice şi se aşteptă o producţie record de cereale în 2021. 

Agricultura a fost al doilea cel mai râvnit sector după comerţ, dar în faţa construcţiilor şi transporturilor în acest an, mai arată datele de la Registrul Comerţului. Ovidiu Bucătaru, CFO în cadrul Grup Şerban Holding, care operează în prezent mai multe linii de business în agricultură, spunea că terenurile sunt la fel de valoroase ca un start-up în domeniul IT, dar riscul este mai mare în IT decât în agricultură, de aceea mulţi investitori o preferă pe cea din urmă.

Salarii dublate într-un deceniu, dar (prea) mici în comparaţie cu media economiei

Agricultura este domeniul în care cea mai mare parte din forţa de muncă din România îşi desfăşoară activitatea. Potrivit statisticilor europene peste 20% din români lucrează în agricultură, acesta fiind cel mai mare procent din UE. În 2020, companiile din agricultură, care domeniu care cuprinde şi activităţiile de pescuit şi silvicultură, au avut o cifră de afaceri totală de 43,7 miliarde de lei şi aproape 120.000 de angajaţi, de la un număr de 25.000 de firme, arată datele de la Registrul Comerţului. Salariul mediu net al angajaţilor din domeniu a fost de 2.513 lei,

sub media economiei, dar în creştere cu 125% faţă de acum zece ani, adică faţă de 2011, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS. De altfel, dacă luăm în calcul salariul mediu net până la final de iulie al acestui an, salariul mediu net a crescut cu 137% faţă de 2011.

Însă hiba agriculturii româneşti este faptul că circa 2 milioane de persoane fac agricultură de subzistenţă, nu au contracte de muncă sau unii dintre ei mai lucrează cu contracte de zilieri, dar numai aproximativ 800.000 sunt fermieri cu acte în regulă. În România, predomină fermele foarte mici, majoritatea acestora fiind ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă, ale căror venituri sunt extrem de fluctuante, printre altele din cauza riscurilor climatice. În plus, acestea folosesc producţia pentru propriul consum, ci nu pentru a o comercializa.

Organizaţiile, federaţiile, mediul asociativ, cât şi fermierii cred că acestă situaţie se poate îndrepta prin investiţii în învăţământul agricol liceal, care s-a degradat în ultimele două decenii. De exemplu, numărul liceelor cu profil preponderent agricol a scăzut de la 120 al 57. De altfel, în ultimii ani, numărul absolvenţilor de licee agricole a scăzut, ceea ce duce la nivelul general scăzut de instruire al administratorilor exploataţiilor agricole, astfel că doar 0,4% dintre administratorii de ferme au o formare agricolă completă, în timp ce majoritatea covârşitoare a acestora au doar experienţă practică, conform celor mai recente statistici europene. Dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă se află într-un stadiu incipient, dar acesta ar putea conduce la creşterea fermelor mici sau dezvoltarea fermelor de familie, un concept des întâlnit în vestul Europei.