Şefii celor mai puternice bănci de pe Wall Street par să considere o insultă perso­nală noile reguli bancare propuse de administraţia preşedintelui american Joe Biden. Dacă despre prăbuşirea Silicon Valley Bank, First Republic Bank şi Signature Bank din primăvara anului trecut se spune că a fost posibilă datorită dereglemen­tărilor din sector aduse de Donald Trump, echipa lui Biden a propus reglementări mai stricte, precum obligarea băncilor de a constitui rezerve financiare mai mari, pentru a se preveni apariţia unei noi crize financiare.

Reacţiile lui Jamie Dimon de la JPMorgan, Brian Moynihan de la Bank of America, David Solomon de la Goldman Sachs şi ale altor executivi bancari de categorie grea nu doar că au fost în forţă, ci şi ameninţătoare, după cum le-a descris The Econo­mist, care arată de ce „bancherii au un motiv să spere că Trump va triumfa“. Este vorba de alegerile pentru preşedintele SUA din acest an în care lupta, aşa cum arată în prezent, se duce între Biden şi Trump. Sub Trump, băncile au dus-o foarte bine.

Că bancherii sunt furioşi pe reglementările mai stricte ale lui Biden o arată spoturile publicitare difu­zate când audienţa este maximă, în timpul meciu­rilor de fotbal american. O arată şi mesajele transmise direct legiuitorilor de către marii bancheri americani. Şi avertismentele că dacă sunt introduse noile reguli de capital va fi lovită creditarea şi economia în sine. A ataca în justiţie autoritatea de reglementare „nu este niciodată o opţiune preferată“, le-a spus Jeremy Barnum de la JPMorgan Chase investitorilor la o conferinţă recentă, dar „nu nu poate fi exclusă“.

De asemenea, cutiile poştale ale Rezervei Fede­rale şi ale altor agenţii ban­care au fost inundate cu scri­sori din partea băncilor. Procesul prin care în America sunt create noi reguli bancare are multe etape. Autorită­ţile de reglementare îşi publică agenda în Registrul Federal, un jurnal publicat în fiecare zi unde sunt prezentate proiecte pentru reguli, propuneri, reguli finalizate şi aşa mai departe. Apoi, oficialii vorbesc cu membrii industriei şi efectuează analize de impact. Discuţiile dintre industrie şi supraveghetor, în această etapă, se fac la o cafea, adesea în camere private din clădirile federale.

După aceea este publicată „notificarea propunerii de reglementare“, începe „perioada de comentarii“, părţile interesate trimit scrisori autorităţilor de reglementare – iar acum con­flic­tul iese la iveală. Şefii marilor banci par să fi fost jigniţi personal de propunerile lui Biden. S-ar putea ca procesul lor de gândire să decurgă astfel: suntem într-adevăr atât de incompetenţi în gestionarea riscului încât nivelurile de capital în întregului sistem să trebuiască să fie crescute cu 16%? După acumularea nemulţumirilor, perioada pentru comentarii a fost prelungită din 30 noiembrie până în 16 ianuarie.

Dar acum toate plângerile sunt depuse, scri­sorile publicate, iar amploarea opoziţiei este clară. Latham & Watkins, o firmă de avocatură, a constatat că în 347 cereri se prezintă dezacor­dul total sau parţial faţă de noile reguli. Doar nouă susţin propunerea aşa cum a fost prezen­tată. Multe grupuri, şi nu doar din sectorul bancar, au găsit defecte. Este greu de imaginat o altă cauză care să unească BlackRock şi Goldman Sachs cu Asociaţia Naţională pentru Avansarea Oamenilor de Culoare, ecologişti, agenţi imobiliari şi majoritatea senatorilor în exerciţiu.

Regulile sunt lungi şi complicate. La fel şi plângerile, iar ele se rezumă la trei teme. În pri­mul rând, o creştere mare a capitalului este inutilă. În al doilea rând, regulile vor limita ca­pa­citatea băncilor de a fi intermediari pe pie­ţele de capital. În al treilea rând, vor zdrobi îm­prumuturile către părţi importante ale econo­miei, cum ar fi proiectele de locuinţe şi de mediu (în special cele favorizate de Legea de re­ducere a inflaţiei a preşedintelui Biden). Dacă anul trecut, şefii băncilor păreau resem­naţi cu soarta lor, ei par acum mai încrezători că regulile vor fi modificate.

„Nu cred că cineva mai crede că acest lucru va merge mai departe aşa cum s-a propus“, a declarat Denis Coleman de la Goldman Sachs. Guvernatorii de la Fed încearcă de obicei să ajungă la un consens cu privire la aspectele de reglementare. De data aceasta însă, ei sunt di­vi­zaţi. Michelle Bowman şi Christopher Waller, numiţi de Donald Trump, se opun regulilor.

Chiar şi Jerome Powell, preşedintele Fed, şi-a exprimat rezervele.

Dacă planul lui Biden nu este finalizat în curând şi Trump, care a redus cerinţele de capital bancar când a fost preşedinte, câştigă alegerile din noiembrie, standardele foarte stricte ar putea fi eliminate în întregime. Astfel, bancherii au toate motivele pentru a trage de timp. Le va influenţa acest lucru politicile? Şefii băncilor nu sunt de obicei mari donatori pentru politicieni. Potrivit datelor compilate de ONG-ul Open Secrets, nici Jamie Dimon de la JPMorgan şi nici David Solomon de la Goldman Sachs nu au donat bani în timpul actualei campanii prezidenţiale. În orice caz, donaţiile de la oameni angajaţi de JPMorgan, Citigroup şi Bank of America îi favorizează pe democraţi cu o marjă mai mare decât în 2020. Poate că unele lucruri sunt mai importante decât cerinţele de capital – ceea ce nu s-ar înţelege din ascultarea reclamelor băncilor. În 2018, democraţii cu perspective de realegere foarte slabe şi republicanii şi-au unit forţele pentru a dereglementa sectorul bancar, demonstrând dorinţa de a lucra cu preşedintele Trump. Acea coaliţie a ciopârţit o lege din 2010 menită să prevină venirea unei noi crize financiare. Asaltul principal s-a dat sub forma unei campanii de lobby, dusă de sute de lobbişti, care a costat zeci de milioane de dolari. Episodul aminteşte cât de multă putere au bancherii asupra legiuitorilor de la Washington, ei angajând adesea foşti congresmeni pentru spune lumii că nu băncile sunt sursa riscurilor din economie, notează AP. Anul acesta, Jamie Dimon, un donator pentru candidaţii democraţi dar care se descrie ca fiind „nu foarte democrat“, a lăudat politicile economice, fiscale şi externe, inclusiv pe cele legate de NATO, ale lui Trump.