Milioane de oameni îşi abandonează casele şi comunităţile din provincie şi se îndreaptă către marile capitale sau alte hub-uri economice. Internetul le oferă acestora nu doar multe oportunităţi, ci şi ocazia de a accesa cunoştinţele altor persoane, printr-un simplu click. Care sunt însă noile joburi şi domenii în care activează milenialli, şi care nici nu existau cu o generaţie în urmă?

Milioane de imigranţi sau angajaţi care pleacă din mediul rural pentru un viitor mai bun se angajează fie ca îngrijitori în azilele pentru bătrâni, fie într-un depozit, ori ca asamblator în fabrici de electronice. Sunt joburi sigure, care le asigură oamenilor un trai decent. Alţii preferă însă locuri de muncă care nu le garantează un venit stabil, însă le oferă ocazia să îşi pună în practică vechi hobby-uri din copilărie.

Un astfel de job, tot mai la modă, este cel de social media influencer. Shamiyah “Maya” Kelley, o tânără de 26 de ani din Brooklyn, SUA, pasionată de modă, a plecat la New York doar cu un rucsac în care avea minimul necesar pentru a face o schimbare majoră în viaţa sa. Aici s-a angajat ca asistent al unui influencer, timp în care a învăţat o mulţime de lucruri despre ce înseamnă această meserie. A început aşadar să posteze zilnic pe contul său de Instagram.

Ulterior, s-a angajat într-o agenţie de media, care colabora cu mame bloggeriţe, punându-le pe acestea în legătură cu diverse branduri care urmau să le sponsorizeze. Într-un final Kelley i-a atras atenţia unui reprezentant al unei agenţii de PR, aşa că tânăra s-a angajat în cadrul acesteia, fiind responsabilă de întreţinerea paginilor de Facebook, Instagram, Twitter şi Pinterest a mai multor restaurante, hoteluri şi resorturi.

În vara lui 2017, ea a început să colaboreze cu mai multe companii şi să îşi îmbunătăţească conţinutul de pe propria pagină, să se adapteze tendinţelor şi să posteze cu regularitate. Prietenii o laudă şi o invidiază deopotrivă pentru stilul de viaţă glamuros pe care îl duce. „Ei nu văd însă şi partea grea, faptul că trebuie să mă plimb cu hainele dintr-un colţ în altul al oraşului pentru a face poze, şi să fac totul de una singură, deoarece nu am un asistent personal.”

Pentru postări sponsorizate, ea câştigă minimum 400 de dolari pentru o singură postare. Anual, ajunge la circa 40.000 de dolari. Are şi luni în care nu câştigă suficient, aşa că e nevoită să lucreze în paralel ca baby-sitter sau să îşi vândă o parte din haine pe eBay.

Un alt job practicat de o mulţime de imigranţi sau de persoanele fără experienţă care s-au mutat de la sat la oraş este cel de comerciant ambulant, care lucrează, de cele mai multe ori, ilegal. Cu toţii am întâlnit cel puţin o dată, pe plajă, un vânzător insistent care a încercat să ne convingă să cumpărăm diverse mărunţişuri. Lamine Bathily are 30 de ani şi practică această meserie de peste 13 ani. Originar din Senegal, el a moştenit pasiunea pentru vânzări de la tatăl său, care vindea pantofi în piaţă, neavând un magazin propriu. Pe perioada vacanţelor, acesta îl trimitea pe Bathily la unchii şi mătuşile sale. Într-un an însă, el l-a rugat pe tatăl său să îl lase să stea acasă pentru a-l ajuta, iar acesta a acceptat bucuros, neştiind că fiul său plănuieşte să plece din Africa. Lumea îl întreba de ce vinde pe străzi, iar el le explica că strânge bani pentru a-şi plăti studiile. „Tatăl meu spunea întotdeauna că voi fi cel mai bun vâzător din toate timpurile”, povesteşte el. Un an mai târziu i-a spus tatălui său că îşi vizitează bunica pentru o lună, şi a plecat în Spania cu o mica ambarcaţiune, rămânând în ultima zi, alături de ceilalţi pasageri, fără apă şi mâncare. Au fost totuşi salvaţi cu un elicopter.

Poliţiştii l-au plasat pe Bathily într-un centru pentru minori, de unde a plecat în Barcelona să întâlnească alţi senegalezi. Aici a început să cumpere ochelari de soare de la un depozit chinezesc şi să îi vândă. Iniţial el a crezut că lucrurile vor merge la fel de uşor ca acasă, însă cultura complet diferită a reprezentat un şoc. S-a adaptat însă şi, de la ochelari de soare, a trecut la vânzarea ceasurilor. O data a fost oprit de poliţie, care i-a confiscat marfa, dar l-a lăsat să plece. Acum, Barhily este în continuare vânzător ambulant şi şi-a îmbogăţit „oferta” şi cu tricouri, iar în unele zile ţine clase pentru combaterea rasismului.