Apa acoperă trei sferturi din suprafaţa Pământului şi a fost crucială pentru apariţia vieţii, dar originile sale au rămas un subiect de dezbatere activă în rândul oamenilor de ştiinţă.

O rocă veche de 4.6 miliarde de ani, care s-a prăbuşit anul trecut pe aleea unei familii din Gloucestershire, a furnizat unele dintre cele mai convingătoare dovezi de până acum că apa a ajuns pe Pământ de pe asteroizi din sistemul solar exterior.

Meteoritul Winchcombe, unul dintre "cele mai imaculate" disponibile pentru analiză, a oferit oamenilor de ştiinţă "o privire ispititoare înapoi în timp până la compoziţia originală a sistemului solar de acum 4.6 miliarde de ani", a declarat Dr. Ashley King, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi autor al unei noi lucrări despre această rocă spaţială.

O teorie predominantă este aceea că Pământul era uscat atunci când s-a format, deoarece regiunea interioară a sistemului solar era prea fierbinte pentru ca apa să se condenseze. Limita regiunii în care se putea forma gheaţă în sistemul solar timpuriu este cunoscută sub numele de linia de îngheţ şi se află în centura de asteroizi modernă. Oamenii de ştiinţă cred că apa ar fi putut ajunge pe Pământ mai târziu, plouând cu meteoroizi îngheţaţi şi impacturi mari, potrivit The Guardian.

Cu toate acestea, există teorii concurente, inclusiv aceea că apa a fost adusă de comete, alcătuite în principal din gheaţă şi praf, sau de alte corpuri similare.

Analiza meteoritului Winchcombe

Cea mai recentă analiză adaugă greutate teoriei conform căreia asteroizii au avut o contribuţie principală la apariţia apei pe Pământ. Cea mai mare parte a meteoritului Winchcombe a fost recuperată la doar câteva ore după ce spectaculoasa sa minge de foc a luminat cerul Regatului Unit în februarie 2021. Una dintre cele mai mari bucăţi a fost descoperită pe aleea de acces la casa familiei Wilcock, iar câteva bucăţi mai mici au fost găsite în grădinile din apropiere.

Este primul meteorit de condrită carbonacee, cea mai veche clasă de meteoriţi, care conţine materiale prezente în timpul formării sistemului solar, care a fost găsit în Marea Britanie. În mod crucial, a fost colectat la câteva ore după ce a fost detectat, înainte de orice precipitaţii, şi a fost analizat aproape imediat, ceea ce îl face un specimen rar necontaminat.

De asemenea, meteoritul a fost înregistrat de 16 camere video dedicate meteoriţilor, precum şi de numeroase camere video cu sonerii şi camere de bord, ceea ce înseamnă că oamenii de ştiinţă au putut produce o traiectorie precisă a locului de unde a venit în sistemul solar. În schimb, majoritatea celor 70.000 de meteoriţi cunoscuţi au fost găsiţi fără ca impactul lor să fie înregistrat, în unele cazuri, la milioane de ani după ce au aterizat. „Sunt doar roci aleatorii care au venit la noi din spaţiu", a declarat King.

Analiza, publicată în revista Science Advances, concluzionează că meteoritul provine de la un corp asteroidic aflat undeva în apropierea lui Jupiter. De asemenea, cercetarea a constatat că raportul dintre izotopii de hidrogen din apă seamănă foarte mult cu compoziţia apei de pe Pământ.

„Meteoriţii precum Winchcombe se potrivesc destul de bine [cu] apa din oceanele Pământului şi sugerează că asteroizii au fost principala sursă de apă", a declarat King.

Extractele din meteoritul Winchcombe conţin, de asemenea, aminoacizi extratereştri, molecule prebiotice care sunt componente fundamentale pentru originea vieţii.

Deoarece compoziţia meteoritului Winchcombe este atât de bine conservată, analiza sugerează că asteroizi similari au jucat un rol important în furnizarea ingredientelor necesare pentru a da startul oceanelor şi vieţii pe Pământul timpuriu.