♦ Costurile reduse cu forţa de muncă, poziţia dominantă pe zona de procesare a metalelor rare utilizate în multe tehnologii verzi, dar şi susţinerea clară a statului fac din China liderul incontestabil pe zona de producţie de echipamente pentru proiectele de energie regenerabilă ♦ Astfel, cel puţin în acest moment, tranziţia accelerată pe care Europa vrea să o facă în domeniul energetic înseamnă în linii mari înlocuirea dependenţei de gaz rusesc cu dependenţa de echipamente made in China.

Circa 70% dintr-o tur­bină eoliană offshore, 85% dintr-un panou solar, 71% dintre ma­şinile electrice sau 41% dintre electrolizoarele atât de necesare dezvoltării industriei hidro­genului sunt produse în China, acesta fiind cel mai mare furnizor global de tehnologie pentru proiectele de ener­gie verde, cu o poziţie imposibil de atacat. Pe de altă parte, deşi Europa abia acum îşi dezvoltă lanţuri industriale în domeniul energiei solare, vrea să înlocuiască depen­denţa faţă de gazul rusesc ali­men­tându-şi tranziţia energetică în pro­porţie covârşitoare cu echi­pamente made in China.

„Ceea ce îi oferă Chinei acest avantaj competitiv în domeniul tehno­logiilor destinate energiei curate sunt costurile scăzute de pro­ducţie, poziţia dominantă în proce­sarea de metale rare destinate ener­giilor curate, cum ar fi cobaltul sau litiul, sprijin politic susţinut pentru investiţii“, se arată într-un material realizat de Visual Capitalist. Aceste atuuri au transformat China în prin­cipalul furnizor de tehnologie verde şi în factorul major care poate duce reţul energiei în jos la nivel global.

„În contextul în care piaţa pentru soluţii cu emisii scăzute se extinde, dominanţa Chinei în acest domeniu cel mai probabil va continua şi în următorii ani şi va avea im­plicaţii semnificative asupra pieţei ener­getice globale şi a emisiilor“, se mai preci­zează în analiza făcută de Visual Capitalist.

Oportunităţi locale

Orientarea clară a Europei pe tranziţia de la fosil la verde în do­me­niul energetic creează oportuni­tăţi pe zona de producţie de componente şi de soluţii, inclusiv pentru România, spun specialiştii din piaţă. „În contextul obiectivelor de dezvoltare a industriei producătoare de tehno­logii curate în Europa, există o serie de oportunităţi pe care România trebuie să le analizeze în perioada următoare. Româ­nia are o serie de avantaje competitive, mai ales în zona de IT, iar în contextul în care discutăm tot mai mult despre servicii şi soluţii digitale pentru sectoarele energetice, cred că există un potenţial major în dezvoltarea lor în România“, crede Andrei Covatariu, energy & climate policy expert. Şi zona de componente ofertă pers­pective de dezvoltare.

„Mai apoi, cu siguranţă, pro­ducţia de componente locale pen­tru energia regenerabilă, pentru soluţii de stocare, pentru diferite compo­nente de eficienţă energetică (in­clusiv senzori şi sistem inteligente) sunt oricând soluţii pentru care Ro­mânia poate şi trebuie să fie o des­tinaţie propice pentru investitori străini, dar şi un cadru corect pentru cei autohtoni“, mai spune Andrei Covatariu.

Anunţurile de astfel de proiecte nu lipsesc din peisajul local, dar ceea ce lipseşte cu adevărat este concretizarea lor, acesta fiind cazul pentru multe investiţii în domeniul energetic. De exemplu, în martie, anul acesta, compania germană AE Solar a anunţat că va deschide o fabrică de producere a panourilor solare în România, valoarea totală a investiţiei fiind de un miliard de euro.

Anunţul a fost făcut fără a se preciza unde va fi fabrica, numărul de locuri de muncă şi nici măcar fără a fi foarte clar ce anume se va produce în fabrica de un miliard de euro în contextul în care specialiştii din sector spun că cel mult poate fi vorba despre o linie de asamblare. La o lună şi jumătate de la acel anunţ, nu există nicio informaţie nouă. Mai departe, în urmă cu un an, o firmă canadiană, Rock Tech Lithium, promitea la rândul ei o fabrică de componente pentru baterii de 400 de milioane de euro. Nici în acest caz, în afară de anunţul respectiv, nu sunt alte date concrete.

Gazul intern, cel mai mare atu pentru tranziţie

În timp ce nimeni nu pune sub semnul întrebării necesitatea atragerii acestor investiţii, proiectele concrete se lasă aşteptate. „Investiţia în producţia locală de componente pentru sistemele de energie regenerabilă poate crea locuri de muncă şi poate sprijini creşterea unui lanţ de aprovizionare intern. Acest lucru poate reduce, de asemenea, dependenţa de importuri şi poate îmbunătăţi securitatea energetică“, spune Mirel Jarnea, business development manager pentru regiunea Europa de Sud şi Est în cadrul LONGi, cel mai mare furnizor de tehnologie pentru proiecte solare la nivel global, cu sediul în China. Astfel, pentru România, până la concretizarea anunţurilor de investiţii în zona de componente este esenţială utilizarea resurselor locale, gazul local, din Marea Neagră sau din zona de mare adâncime de pe uscat, având un rol extrem de important aici şi în regiune. „În România, tranziţia energetică nu se poate şi nu ar trebui să se facă fără gazele naturale, acesta fiind unul din marile atuuri ale ţării. Avem potenţialul de a deveni un factor de stabilitate energetică în regiune, la acest deziderat contribuind şi rezervele de gaze naturale din Marea Neagră. Pentru partea de decarbonizare a sectorului de gaze naturale se poate utiliza captarea, stocarea şi utilizarea CO2-ului în diverse industrii care îl folosesc ca materie primă (în acest sens România trebuie să atragă acele industrii pentru a le dezvolta local)“, este de părere Rareş Hurghiş, general manager, FEL România, cea mai mare organizaţie formată din tineri specialişti din domeniul energetic. Recent, Hurghiş, a fost selectat recent de Global Future Energy Leaders Programme, o iniţativă care doreşte să-i identifice pe cei mai promiţători tineri specialişti în domeniul energiei la nivel global.